Cerere de executare silita Cerere de executare silita - model

Contact

Adresa:
Cluj-Napoca, Calea Dorobantilor,
                nr. 9-11, ap. 1
Telefon: 0722-809962

PROGRAM CU PUBLICUL

Luni-Joi: 08:00 – 16:00
Vineri:     08:00 – 14:00







Codul de Procedura Civila Cartea a V - a Despre executarea silita art. 601 - 883

  1. Titlul I - Dispozitii generale art. 601 - 701

  2. Titlul II - Urmarirea silita asupra bunurilor debitorului art. 702 - 857

  3. Titlul III - Executarea silita directa art. 858 - 883

 

Titlul I

Dispozitii generale

Capitolul I
Scopul si obiectul executarii silite


Art. 601. – (1) Obligatia stabilita prin hotarârea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunavoie.
(2) În cazul în care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silita, care începe odata cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozitiilor prezentei carti, daca legea nu prevede altfel.
(3) Executarea silita are loc în oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pâna la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalitatilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin titlu, precum si a cheltuielilor de executare.

Art. 602. - Executarea silita a oricarui titlu executoriu, cu exceptia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului general al Comunitatilor Europene, se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel.

Art. 603. – (1) Executarea silita se efectueaza prin:
1. urmarirea bunurilor mobile si imobile ale debitorului sau apartinând tertilor tinuti sa raspunda, în conditiile legii, pentru obligatiile debitorului, în scopul îndestularii creditorilor;
2. predarea catre creditor a bunurilor, prevazute în titlul executoriu, ce sunt detinute fara drept de debitor;
3. alte masuri prevazute de lege.
(2) Executarea unor obligatii de a face, precum înscrierea sau radierea unui drept, act sau fapt dintr-un registru public, emiterea unei autorizatii, eliberarea unui certificat sau predarea unui înscris si altele asemenea se obtin la simpla cerere a persoanei îndreptatite, facuta în temeiul unui titlu executoriu, fara a fi necesara interventia executorului judecatoresc, daca prin lege nu se dispune altfel.

Art. 604. – (1) Executarea silita se face cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate.
(2) Este interzisa efectuarea de acte de executare de catre alte persoane sau organe decât cele prevazute la art. 602.

Art. 605. – Statul este obligat sa asigure, prin agentii sai, executarea în mod prompt si efectiv a hotarârilor judecatoresti si a altor titluri executorii, iar, în caz de refuz, cei vatamati au dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit.

Art. 606. – (1) În tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute în titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate.
(2) Daca socoteste ca este în interesul executarii, executorul judecatoresc va putea invita pe debitor pentru a-i cere, în scris, în conditiile legii, lamuriri în legatura cu veniturile si bunurile sale asupra carora se poate efectua executarea, cu aratarea locului unde se afla acestea, precum si pentru a-l determina sa execute de bunavoie obligatia sa, aratându-i consecintele la care s-ar expune în cazul executarii silite.
(3) Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lamuririle necesare, precum si darea de informatii incomplete ori eronate atrage raspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum si aplicarea sanctiunii prevazute de art. 177 alin. (2), daca fapta nu întruneste elementele constitutive ale unei fapte prevazute de legea penala.

Art. 607. – (1) Pot fi executate silit obligatiile al caror obiect consta în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori altei lucrari, încredintarea minorului, stabilirea locuintei si vizitarea acestuia sau în luarea unei alte masuri stabilite prin titlul executoriu.
(2) În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecatoresc, potrivit legii.
(3) Daca prin titlul executoriu nu au fost acordate dobânzi, penalitati sau alte asemenea sume care sa poata fi stabilite potrivit alin. (2), însa acesta contine suficiente criterii în functie de care executorul judecatoresc poate actualiza valoarea obligatiei principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, se va proceda, la cererea creditorului, la actualizarea acestei sume. În cazul în care titlul executoriu nu contine nici un asemenea criteriu, executorul va proceda la actualizare în functie de rata inflatiei, calculata de la data când hotarârea judecatoreasca a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanta a devenit exigibila si pâna la data platii efective a obligatiei cuprinse în oricare dintre aceste titluri.
(4) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea executorului judecatoresc constituie titlu executoriu.

Art. 608. – (1) Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit legii, sunt urmaribile si numai în masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor.
(2) Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

Art. 609. – În tot cursul executarii silite, sub supravegherea executorului judecatoresc, creditorul si debitorul pot conveni ca aceasta sa se efectueze, în total sau în parte, numai asupra veniturilor banesti sau altor bunuri ale debitorului, ca vânzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca prin buna învoiala sau ca plata obligatiei sa se faca în alt mod admis de lege.

Art. 610. – (1) Debitorul încadrat în munca poate, printr-un angajament scris acceptat de creditor, sa consimta ca, pentru realizarea sumei datorate acestuia, sa i se retina o parte din veniturile obtinute din munca. Angajatorul va retine si va plati sumele convenite numai daca prin aceasta nu se aduc prejudicii altor creditori care urmaresc aceleasi venituri.
(2) Angajamentul semnat de debitor si acceptat de creditor constituie titlu executoriu. Dispozitiile art. 758 se aplica în mod corespunzator.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica în mod corespunzator si debitorilor care sunt remunerati în baza altor raporturi juridice decât cele de munca.

Art. 611. – (1) Executarea silita poate fi pornita împotriva oricarei persoane fizice sau persoane juridice, de drept public sau de drept privat, cu exceptia acelora care beneficiaza, în conditiile legii, de imunitate de executare.
(2) Dispozitiile prezentei carti constituie dreptul comun în materie de executare silita, indiferent de izvorul sau natura obligatiilor cuprinse în titlul executoriu ori de calitatea juridica a partilor.


Capitolul II
Titlul executoriu


Art. 612. – (1) Executarea silita se poate efectua numai în temeiul unei hotarâri judecatoresti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
(2) Pentru a constitui titluri executorii, hotarârile judecatoresti si alte înscrisuri carora legea le recunoaste putere executorie trebuie învestite cu formula executorie, în afara de cazul în care prin lege se dispune altfel.

Art. 613. – Sunt hotarâri executorii:
1. hotarârile definitive;
2. hotarârile date în apel, daca prin lege nu se prevede altfel;
3. hotarârile date în prima instanta fara drept de apel ori cele în legatura cu care partile au convenit sa exercite direct recursul, potrivit art. 446 alin. (2);
4. orice alte hotarâri cu privire la care legea prevede ca sunt executorii.

Art. 614. – (1) Sunt hotarâri definitive:
1. hotarârile care nu sunt supuse apelului si nici recursului;
2. hotarârile date în prima instanta, fara drept de apel, neatacate cu recurs;
3. hotarârile date în prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
4. hotarârile date în apel, fara drept de recurs, precum si cele neatacate cu recurs;
5. hotarârile date în recurs, chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;
6. orice alte hotarâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
(2) Hotarârile aratate la alin. (1) devin definitive la data expirarii termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, dupa caz, la data pronuntarii.

Art. 615. – Sunt supuse învestirii cu formula executorie:
1. hotarârile executorii ale instantelor judecatoresti, în afara celor aratate la art. 616 pct. 1 si 2;
2. hotarârile arbitrale;
3. înscrisurile autentice;
4. titlurile de credit sau alte înscrisuri carora legea le recunoaste putere executorie.

Art. 616. – Nu se învestesc cu formula executorie:
1. hotarârile judecatoresti date în prima instanta cu executare provizorie;
2. ordonantele si încheierile pronuntate de instanta si declarate de lege executorii;
3. titlurile executorii europene pentru creante necontestate;
4. încheierile si procesele-verbale întocmite de executorii judecatoresti care, potrivit legii, constituie titluri executorii.

Art. 617. – Punerea în executare a unei hotarâri judecatoresti executorii care poate fi însa atacata cu apel sau recurs se face numai pe riscul creditorului care, daca titlul este ulterior modificat sau desfiintat, va fi tinut, în conditiile legii, sa repuna pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, dupa caz.

Art. 618. – (1) Sunt competente a învesti cu formula executorie:
1. pentru hotarârile judecatoresti executorii, prima instanta;
2. pentru hotarârile arbitrale, tribunalul în circumscriptia caruia a avut loc arbitrajul;
3. pentru înscrisurile autentificate de un notar public, precum si pentru actele autentice întocmite de un avocat, judecatoria din circumscriptia în care functioneaza notarul public sau în care îsi are sediul profesional avocatul;
4. pentru înscrisurile autentificate de autoritatile diplomatice sau consulare române în strainatate, tribunalul locului unde urmeaza a se face executarea;
5. pentru titlurile de credit sau alte înscrisuri carora legea le recunoaste putere executorie, judecatoria de la locul platii.
(2) Daca se refuza emiterea titlului executoriu de catre alte organe competente potrivit legii si daca legea speciala nu prevede altfel, creditorul poate face contestatie la executare la judecatoria în circumscriptia careia se afla organul care trebuia sa emita titlul executoriu în termen de 15 zile de la data când a luat cunostinta de refuz.

Art. 619. – (1) Cererea creditorului de învestire cu formula executorie se va solutiona de catre instanta competenta, în camera de consiliu, printr-o încheiere data fara citarea partilor. Instanta va verifica numai daca titlul este susceptibil de învestire, potrivit art. 615.
(2) Încheierea prin care instanta admite cererea de învestire cu formula executorie nu este supusa niciunei cai de atac, cu exceptia contestatiei la executare.
(3) Daca instanta respinge cererea de învestire, încheierea poate fi atacata cu recurs numai de catre creditor, la instanta ierarhic superioara, în termen de 5 zile de la comunicare.

Art. 620. – (1) Formula executorie se aplica pe originalul titlului, când acesta se afla în posesia partii, iar în celelalte cazuri, pe o copie legalizata, daca legea nu prevede altfel.
(2) Ea are urmatorul cuprins:
«Noi, Presedintele României»
(Aici urmeaza cuprinsul hotarârii).
«Dam împuternicire si ordonam executorilor judecatoresti sa puna în executare prezentul titlu. Ordonam agentilor fortei publice sa acorde concursul la executarea acestui titlu, iar procurorilor sa staruie pentru ducerea ei la îndeplinire, în conditiile legii. Spre credinta, prezentul titlu s-a semnat de ... (Urmeaza semnatura presedintelui instantei si a grefierului)».

Art. 621. – (1) În vederea executarii silite, titlul se învesteste o singura data cu formula executorie.
(2) Titlul se elibereaza partii care a cerut învestirea sau reprezentantului sau aratat în cererea de învestire.
(3) Nu se vor elibera acelorasi parti mai multe exemplare de titluri învestite cu formula executorie, decât cu încuviintarea instantei judecatoresti si numai daca acestea justifica un interes legitim, respectiv daca executarea trebuie sa se efectueze în diferite locuri sau hotarârea s-a dat în folosul mai multor creditori si altele asemenea.
(4) Grefierul va mentiona numele persoanei careia i s-a eliberat exemplarul învestit cu formula executorie, atât pe exemplarul predat, cât si pe originalul hotarârii, iar în cazul altor titluri, pe copia titlului ramasa la dosar.

Art. 622. – Daca s-a desfiintat titlul executoriu, toate actele de executare, efectuate în baza acestuia, sunt desfiintate de drept, daca prin lege nu se prevede altfel. În acest caz, sunt aplicabile dispozitiile privitoare la întoarcerea executarii.


Capitolul III
Participantii la executarea silita


Art. 623. – (1) Participantii la executarea silita sunt urmatoarele persoane sau organe:
1. partile;
2. tertii garanti;
3. creditorii intervenienti;
4. instanta de executare;
5. executorul judecatoresc;
6. Ministerul Public;
7. agentii fortei publice;
8. martorii asistenti, expertii, interpretii si alti participanti, în conditiile anume prevazute de lege.
(2) Dispozitiile art. 39 si urmatoarele se aplica, în mod corespunzator, si participantilor la procedura de executare silita.

Art. 624. – (1) Parti în procedura de executare sunt creditorul si debitorul.
(2) Calitatea de creditor sau debitor se poate transmite oricând în cursul executarii silite, potrivit dreptului comun. În acest caz, actele de executare efectuate pâna la data transmiterii calitatii procesuale sunt opozabile, în conditiile legii, succesorilor în drepturi ai creditorului sau debitorului, dupa caz.

Art. 625. – (1) Creditorul si debitorul au dreptul sa asiste, personal sau prin reprezentantii lor, la efectuarea tuturor actelor de executare, sa ia cunostinta de actele dosarului de executare si sa obtina adeverinte si copii de pe aceste acte, certificate de executorul judecatoresc, iar atunci când se considera vatamati în drepturile ori interesele lor legitime pot contesta actele de executare sau executarea silita însasi, în termenele si conditiile prevazute de lege. Acest drept îl au si alte persoane care justifica un interes ocrotit de lege.
(2) La cererea debitorului, executorul judecatoresc va aplica, în conditiile legii, compensatia legala între creanta prevazuta în titlul a carui executare s-a cerut împotriva sa si creanta pe care el o opune pe baza unui alt titlu executoriu.

Art. 626. – (1) Creditorul este obligat sa acorde executorului judecatoresc, la cererea acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la îndeplinire, în bune conditii, a executarii silite, punându-i la dispozitie si mijloacele necesare în acest scop. El este obligat sa avanseze cheltuielile necesare îndeplinirii actelor de executare, potrivit dispozitiilor luate de executor.
(2) Debitorul este obligat, sub sanctiunile prevazute de art. 606 alin. (3), sa declare, la cererea executorului, toate bunurile sale, mobile si imobile, inclusiv cele aflate în proprietate comuna pe cote-parti sau în devalmasie, cu aratarea locului în care acestea se afla, precum si toate veniturile sale, curente sau periodice.
(3) Debitorul ale carui bunuri au fost deja sechestrate este tinut sa aduca la cunostinta executorului care sechestreaza aceleasi bunuri, existenta sechestrului anterior si identitatea organului de executare care l-a aplicat, predând executorului o copie a procesului-verbal de sechestru.

Art. 627. – Creditorul, în conditiile legii, poate urmari, concomitent sau, dupa caz, separat, si bunurile tertilor care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispozitiile privitoare la drepturile si obligatiile debitorului se aplica în mod corespunzator si tertilor garanti, afara de cazul în care prin lege se dispune altfel.
(2) Când se urmareste numai tertul fidejusor ori garant ipotecar, toate actele de executare vor fi comunicate în acelasi timp si debitorului principal, care va fi introdus din oficiu în procedura de urmarire silita.

Art. 628. – Orice creditor al debitorului poate, în conditiile art. 667 si urmatoarele, sa intervina în procedura de executare silita aflata în curs pâna la data fixarii de catre executor a termenului pentru valorificarea bunurilor urmaribile, iar dupa depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmarire poate sa participe la distribuirea acestor sume, potrivit dispozitiilor art. 834 si urmatoarele.

Art. 629. – Orice terta persoana, vatamata printr-un act de executare silita, poate solicita desfiintarea acestuia sau, dupa caz, încetarea executarii silite însesi, numai pe calea contestatiei la executare, daca prin lege nu se dispune altfel.

Art. 630. – (1) Instanta de executare este judecatoria în circumscriptia careia se afla biroul executorului judecatoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
(2) Instanta de executare judeca contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute în cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege în competenta altor instante sau organe.
(3) Hotarârile pronuntate de instanta de executare sunt executorii si pot fi atacate numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, daca prin lege nu se dispune altfel.

Art. 631. – Daca prin lege nu se dispune altfel, hotarârile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de catre executorul judecatoresc din circumscriptia tribunalului în care urmeaza sa se efectueze executarea ori, în cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul judecatoresc din circumscriptia tribunalului în care se afla acestea. Daca bunurile urmaribile, mobile sau imobile, se afla în circumscriptiile mai multor tribunale, este competent oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe lânga acestea.

Art. 632. – Executorii judecatoresti pot fi recuzati numai în cazurile si conditiile prevazute de legea executorilor judecatoresti. Cererea de recuzare nu suspenda de drept executarea. Cu toate acestea, instanta de executare poate dispune, motivat, suspendarea executarii pâna la solutionarea cererii de recuzare, prin încheiere care nu este supusa niciunei cai de atac.

Art. 633. – (1) Când, privitor la aceleasi bunuri, se efectueaza mai multe executari silite, de catre executori judecatoresti diferiti, instanta de executare în circumscriptia careia a început prima executare, la cererea persoanei interesate sau a oricaruia dintre executori, le va conexa, dispunând sa se faca o singura executare de catre executorul judecatoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar daca executarile sunt în acelasi stadiu, de catre executorul judecatoresc care a început cel dintâi executarea.
(2) Daca au fost pornite executari silite de catre un executor judecatoresc si un executor fiscal asupra acelorasi bunuri ale debitorului, instanta, tinând seama de circumstantele cauzei, va dispune conexarea fie în favoarea executorului judecatoresc, fie în favoarea executorului fiscal, dispozitiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzator.
(3) În cazul în care dispune conexarea executarilor, instanta, prin încheiere, se va pronunta si asupra cheltuielilor de executare efectuate pâna în momentul conexarii. Totodata, va dispune trimiterea dosarelor conexate la executorul desemnat potrivit alin. (1).
(4) Dupa conexare, procedura de executare va continua de la actul de urmarire cel mai înaintat.
(5) Desistarea, dupa conexare, a oricaruia dintre creditorii urmaritori, nu va putea sa împiedice continuarea executarii de la actul de executare cel mai înaintat.
(6) În cazul executarilor silite aflate pe rolul aceluiasi executor, conexarea se va dispune de executor, prin încheiere, data cu citarea partilor, dispozitiile alin. (3) aplicându-se în mod corespunzator.

Art. 634. – Dispozitiile art. 633 ramân aplicabile si atunci când privitor la aceleasi bunuri se efectueaza mai multe executari, unele pornite de executorul judecatoresc, la cererea unui creditor iar altele direct de catre alti creditori în cazurile anume prevazute de lege. În astfel de cazuri, toate actele de executare vor fi efectuate de catre executorul judecatoresc competent în favoarea caruia s-a dispus conexarea, potrivit regulilor prevazute de prezentul cod, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.

Art. 635. – (1) În îndeplinirea atributiilor si îndatoririlor sale legate de punerea în executare a titlurilor executorii, executorul judecatoresc va întocmi încheieri, procese-verbale si alte acte de procedura cu formele si în termenele prevazute de lege.
(2) Erorile materiale savârsite cu prilejul întocmirii actelor aratate la alin. (1) se pot îndrepta, din oficiu, sau la cerere, cu respectarea dispozitiilor legale prevazute pentru întocmirea lor.

Art. 636. – (1) Începerea, amânarea, suspendarea si încetarea executarii silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din executare, precum si alte masuri anume prevazute de lege se dispun de executor prin încheiere, care trebuie sa cuprinda:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) data si locul întocmirii încheierii si numarul dosarului de executare;
c) titlul executoriu în temeiul caruia se efectueaza procedura de executare;
d) numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si al debitorului;
e) procedura de executare care face obiectul încheierii;
f) chestiunea asupra careia se adopta încheierea;
g) motivele în fapt si în drept care au determinat darea încheierii;
h) dispozitia luata de executor;
i) calea si termenul de atac al încheierii;
j) semnatura si stampila executorului judecatoresc.
(2) Mentiunile de la alin. (1) lit. a)-h) si j) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
(3) Daca prin lege nu se dispune altfel, încheierile se dau fara citarea partilor, sunt executorii de drept si pot fi atacate numai cu contestatie la executare.

Art. 637. – Ministerul Public sprijina, în conditiile legii, executarea hotarârilor judecatoresti si a altor titluri executorii. În cazurile anume prevazute de lege, Ministerul Public este obligat sa ceara punerea în executare a hotarârilor judecatoresti.

Art. 638. – (1) În cazurile prevazute de lege, precum si când executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, dupa caz, sunt obligati sa sprijine îndeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita.
(2) În acest scop, executorul se va adresa autoritatii competente pentru a asigura concursul fortei publice, care va trebui sa ia masuri de urgenta pentru a se evita tergiversarea sau împiedicarea executarii.

Art. 639. – (1) La cererea executorului judecatoresc, cei care datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin bunuri ale acestuia, supuse urmaririi potrivit legii, au datoria sa dea toate informatiile necesare pentru efectuarea executarii. Ei sunt tinuti sa declare întinderea obligatiilor lor fata de debitorul urmarit, eventualele modalitati care le-ar putea afecta, precum si cesiunile de creanta, delegatiile sau sechestrele anterioare, daca e cazul.
(2) De asemenea, la cererea executorului judecatoresc, organele fiscale, institutiile, bancile si orice alte persoane sunt obligate sa-i comunice, de îndata, în scris, datele si informatiile necesare realizarii executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. La cererea executorului sau a partii interesate, instanta de executare poate lua masurile prevazute de art. 176 alin. (1) pct. 2 lit. f) si de art. 178.
(3) Daca cei sesizati nu dispun de informatiile solicitate sau, dupa caz, refuza sa le dea, Ministerul Public va întreprinde, la cererea executorului judecatoresc, diligentele necesare pentru aflarea informatiilor cerute, în special pentru identificarea entitatilor publice sau private la care debitorul are deschise conturi sau depozite bancare, plasamente de valori mobiliare, este actionar ori asociat sau, dupa caz, detine titluri de stat, bonuri de tezaur si alte titluri de valoare susceptibile de urmarire silita.
(4) Ministerul Public si executorul judecatoresc sunt obligati sa asigure secretul informatiilor primite, daca legea nu prevede altfel. Aceste informatii nu pot fi utilizate decât în scopul pentru care au fost cerute, fiind interzisa cu desavârsire, sub sanctiunile prevazute de lege, divulgarea lor catre terte persoane sau utilizarea lor pentru crearea unei baze de date personale.
(5) În vederea obtinerii informatiilor necesare executarii, executorul judecatoresc are acces liber si gratuit la cartea funciara, la registrul comertului si la alte registre publice care contin date despre bunurile debitorului susceptibile de urmarire silita, daca se face dovada începerii executarii silite.
(6) Pentru informatiile detinute si acordate de terti, în conditiile prezentului articol, acestia nu pot percepe si nici conditiona transmiterea acestora de plata vreunei sume sau a unei alte prestatii echivalente.

Art. 640. – (1) În cazurile anume prevazute de lege, prezenta martorilor asistenti este obligatorie la patrunderea într-o locuinta, în localuri, depozite sau alte încaperi, la cercetarea acestora, precum si la sechestrarea si ridicarea bunurilor debitorului.
(2) La aprecierea executorului sau la cererea partilor, martorii asistenti pot fi invitati si în alte cazuri.
(3) Pot fi martori asistenti persoanele cu capacitate de exercitiu deplina, care nu sunt interesate de savârsirea actelor de executare si care nu se afla cu participantii la procedura de executare în legatura de rudenie sau afinitate ori de subordonare.
(4) Daca prin lege nu se dispune altfel, numarul martorilor asistenti trebuie sa fie de cel putin doi.

Art. 641. – (1) Martorul asistent, prin semnarea procesului-verbal, atesta faptele la care a asistat.
(2) El este îndreptatit sa ceara informatii despre actele de executare la care este invitat si sa faca observatii în legatura cu îndeplinirea lor. Observatiile martorului asistent, când este cazul, vor fi consemnate de catre executorul judecatoresc în proces-verbal.
(3) Înainte de a începe efectuarea actelor de executare la care urmeaza sa participe, executorul judecatoresc le va explica drepturile si îndatoririle lor.
(4) Pentru serviciul prestat martorul asistent are dreptul la sumele prevazute de art. 314, care se aplica în mod corespunzator.


Capitolul IV
Efectuarea executarii silite

Sectiunea 1
Sesizarea organului de executare


Art. 642. – (1) Executarea silita nu se poate face decât daca creanta este certa, lichida si exigibila.
(2) Creanta este certa când existenta ei neîndoielnica rezulta din însusi titlul executoriu.
(3) Creanta este lichida atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu contine toate elementele care permit stabilirea lui.
(4) Creanta este exigibila, daca obligatia debitorului este ajunsa la scadenta sau acesta este decazut din beneficiul termenului de plata.
(5) Creantele cu termen si cele conditionale nu pot fi puse în executare, însa ele pot participa, în conditiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmarirea silita a bunurilor apartinând debitorului.

Art. 643. (1) Executarea silita poate porni numi la cererea creditorului, daca prin lege nu se prevede altfel.
(2) Cererea de executare silita se depune personal ori se transmite prin posta, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin curier, dupa caz, la executorul judecatoresc competent sa efectueze executarea.
(3) Cererea de executare silita, în afara mentiunilor prevazute la art. 137, va cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si debitorului;
b) bunul sau prestatia datorata;
c) forma executarii solicitate.
(4) La cerere se va atasa titlul executoriu în original si dovada achitarii taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar, precum si, daca este cazul, înscrisurile anume prevazute de lege.

Art. 644. – (1) De îndata ce primeste cererea de executare, executorul judecatoresc va dispune înregistrarea acesteia si deschiderea dosarului de executare.
(2) În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul se pronunta asupra încuviintarii ei printr-o încheiere, data fara citarea partilor, care se va comunica debitorului si creditorului.
(3) Încheierea va cuprinde, în afara mentiunilor aratate la art. 636 alin. (1), suma, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviintat urmarirea, când s-a încuviintat urmarirea silita a bunurilor debitorului, onorariul care se cuvine executorului si modalitatea de plata a acestuia, precum si alte cheltuieli de executare care trebuie avansate de creditor, cu mentiunea ca suma datorata de debitor cu titlu de cheltuieli de executare se va determina ulterior, în conditiile art. 648.
(4) Încheierea prin care se încuviinteaza cererea de executare silita este supusa numai contestatiei la executare.
(5) Executorul poate respinge, prin încheiere motivata, cererea de executare silita numai daca:
1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare;
2. titlul nu a fost învestit cu formula executorie, daca, potrivit legii, aceasta cerinta este necesara pentru pornirea executarii silite;
3. creanta nu este certa, lichida si exigibila;
4. debitorul se bucura de imunitate de executare;
5. titlul executoriu cuprinde dispozitii potrivnice care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silita;
6. exista alte impedimente prevazute de lege.
(6) Încheierea de respingere a cererii de executare poate fi contestata numai de catre creditor.

Art. 645. – (1) Daca cererea de executare a fost încuviintata, executorul va comunica debitorului încheierea, data în conditiile art. 644 alin. (2), împreuna cu o copie certificata, pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu si, daca legea nu prevede altfel, o somatie.
(2) Comunicarea titlului executoriu si a somatiei este prevazuta sub sanctiunea nulitatii executarii.

Art. 646. – Debitorul va fi somat sa-si îndeplineasca obligatia, de îndata sau în termenul acordat de lege, cu aratarea ca, în caz contrar, se va proceda la executarea silita.

Art. 647. – Nu este necesara comunicarea titlului executoriu si a somatiei:
1. în cazurile prevazute de art. 653;
2. în cazul în care executarea se face în temeiul titlurilor executorii prevazute la art. 616 pct. 2.

Art. 648. – (1) Partea care solicita îndeplinirea unui act sau a altei activitati care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu, cheltuielile se avanseaza de catre creditor.
(2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt în sarcina debitorului urmarit, afara de cazul când creditorul a renuntat la executare, situatie în care vor fi suportate de acesta, sau daca prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare facute dupa înregistrarea cererii de executare si pâna la data realizarii obligatiei stabilite în titlul executoriu, chiar daca el a executat-o de bunavoie. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 646, a executat obligatia de îndata sau în termenul acordat de lege , el nu va fi tinut sa suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum si onorariul executorului judecatoresc si, daca este cazul, al avocatului creditorului, proportional cu activitatea depusa de acestia.
(3) Sunt cheltuieli de executare:
1. taxele de timbru necesare declansarii executarii silite;
2. onorariul executorului judecatoresc, stabilit potrivit art. 644 alin. (3);
3. onorariul avocatului în faza de executare silita;
4. onorariul expertului si al interpretului;
5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicitatii procedurii de executare silita si efectuarea altor acte de executare silita;
6. cheltuielile de transport;
7. alte cheltuieli prevazute de lege ori necesare desfasurarii executarii silite.
(4) Sumele datorate ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin încheiere, data fara citarea partilor, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, în conditiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanta de executare, pe calea contestatiei la executare formulata de partea interesata si tinând seama de probele administrate de aceasta. Dispozitiile art. 438 alin. (2) se aplica în mod corespunzator.
(5) În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmaribile sau din alte cauze, ele vor fi platite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimoniala a acestuia o va permite.
(6) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea constituie titlu executoriu, atât pentru creditor, cât si pentru executorul judecatoresc.

Art. 649. – (1) Depunerea sau consemnarea oricarei sume în scopul participarii la desfasurarea, potrivit legii, a executarii silite ori a obtinerii suspendarii executarii silite, depunerea sumelor cu afectatiune speciala, precum si depunerea sau consemnarea sumelor reprezentând veniturile bunurilor urmarite ori pretul rezultat din vânzarea acestor bunuri, se face la CEC Bank – S.A., Trezoreria Statului sau orice alta institutie bancara care are în obiectul de activitate operatiuni de consemnare, la dispozitia instantei de executare sau a executorului judecatoresc.
(2) Dovada depunerii sau consemnarii acestor sume se poate face cu recipisa de consemnare sau cu orice alt înscris admis de lege.
(3) Eliberarea acestor sume se face persoanelor îndreptatite sau reprezentantilor acestora numai pe baza dispozitiei instantei de executare ori a executorului judecatoresc, dupa caz.
(4) Dispozitiile art. 1001 si urmatoarele privitoare la cautiunea judiciara se aplica în mod corespunzator.

Art. 650. – Daca prin lege nu se prevede altfel, comunicarea actelor de procedura facute în cursul executarii silite se face potrivit dispozitiilor privitoare la comunicarea si înmânarea citatiilor, care se aplica în mod corespunzator.

Sectiunea a 2-a
Efectuarea actelor de executare silita


Art. 651. – În afara de cazul în care legea prevede altfel, executarea silita efectiva nu poate avea loc decât dupa expirarea termenului aratat în somatie sau, în lipsa acesteia, în cel prevazut în încheierea prin care s-a încuviintat executarea.

Art. 652. – Când prin titlul executoriu s-a stabilit un termen de plata, executarea nu se poate face mai înainte de împlinirea acelui termen.

Art. 653. – (1) Debitorul care beneficiaza de un termen de plata va fi decazut, la cererea creditorului, din beneficiul acestui termen daca:
1. debitorul a fugit;
2. debitorul risipeste averea sa;
3. debitorul este în stare de insolvabilitate îndeobste cunoscuta sau, daca prin fapta sa, savârsita cu intentie sau dintr-o culpa grava, a micsorat garantiile date creditorului sau ori n-a dat pe cele promise sau, dupa caz, încuviintate.
4. alti creditori fac executari asupra averii lui;
(2) În cazurile prevazute la alin. (1), instanta de executare va hotarî de urgenta, în camera de consiliu, cu citarea partilor în termen scurt. În cazul când debitorul a fugit, va fi citat la ultimul sau domiciliu.
(3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica când debitor este statul, o unitate administrativ - teritoriala sau o alta persoana juridica de drept public.

Art. 654. – (1) Când titlul executoriu cuprinde o obligatie alternativa, fara sa se arate termenul de alegere, executorul judecatoresc va notifica debitorul sa îsi exercite acest drept în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviintare a executarii, sub sanctiunea decaderii.
(2) Alegerea prestatiei va fi facuta prin act scris care va fi notificat executorului judecatoresc, iar acesta va înstiinta de îndata pe creditor despre alegerea facuta.
(3) Dupa expirarea termenului, dreptul de alegere trece asupra creditorului. În acest caz, executorul judecatoresc îl va soma pe debitor, punându-i in vedere sa execute prestatia aleasa de creditor.

Art. 655. – Când executarea depinde de o contraprestatie, ce rezulta din acelasi titlu executoriu si urmeaza sa fie facuta de creditor în acelasi timp cu prestatia debitorului, executarea va putea fi facuta numai dupa ce creditorul a oferit debitorului propria prestatie sau dupa ce a facut dovada cu înscris ca debitorul a primit-o ori este în întârziere cu primirea ei.

Art. 656. – Hotarârile ce se executa provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai înainte de a se depune cautiunea.

Art. 657. – (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, pentru toate actele si operatiunile efectuate în cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa încheie procese-verbale care vor cuprinde urmatoarele:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numele si calitatea celui care încheie procesul-verbal;
c) data întocmirii procesului-verbal si numarul dosarului de executare;
d) titlul executoriu în temeiul caruia se efectueaza actul de executare;
e) numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului;
f) locul, data si ora efectuarii actului de executare;
g) masurile luate de executor sau constatarile acestuia;
h) consemnarea explicatiilor, opozitiilor si obiectiunilor participantilor la executare;
i) alte mentiuni cerute de lege sau considerate de executor ca fiind necesare;
j) mentionarea, când este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori a refuzului sau a împiedicarii de a semna procesul-verbal;
k) mentionarea numarului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal, precum si a persoanelor carora li s-a înmânat acesta;
l) semnatura executorului, precum si, când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asista la efectuarea actului de executare;
m) stampila executorului judecatoresc.
(2) Mentiunile de la alin. (1) lit. b)-g), l) si m) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.

Art. 658. – (1) În vederea executarii unei hotarâri judecatoresti, executorul judecatoresc poate intra în încaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta sau sediul unei persoane, precum si în orice alte locuri, cu consimtamântul acesteia, iar în caz de refuz, cu concursul fortei publice.
(2) În cazul altor titluri executorii decât hotarârile judecatoresti, la cererea creditorului sau a executorului judecatoresc, depusa odata cu cererea de învestire cu formula executorie ori separat când învestirea cu formula executorie nu este necesara, instanta competenta va autoriza intrarea în locurile mentionate la alin. (1). Instanta se pronunta, de urgenta, în camera de consiliu, fara citarea partilor, prin încheiere executorie care nu este supusa niciunei cai de atac.

Art. 659. – (1) Executorul judecatoresc are dreptul sa identifice bunurile urmaribile ale debitorului si, la locul unde ele se gasesc, sa îndeplineasca asupra lor acte de executare, în prezenta debitorului sau a unuia dintre membrii majori ai familiei sale ori a unei alte persoane majore care se afla în acel loc, iar în lipsa acestora, în prezenta unui agent al fortei publice sau, dupa caz, a doi martori asistenti, în cazurile si conditiile prevazute de lege.
(2) Identificarea bunurilor urmaribile si efectuarea actelor de executare la domiciliul sau sediul altei persoane decât cel al debitorului se poate face, în lipsa acordului persoanei respective, numai cu autorizarea prealabila a instantei de executare, data potrivit art. 658 alin. (2).

Art. 660. – (1) În cazul în care executorul judecatoresc întâmpina opunere la efectuarea unui act de executare, la cererea acestuia, facuta în conditiile art. 638 alin. (2), organele de politie, jandarmerie si alti agenti ai fortei publice sunt obligati sa-i dea concursul.
(2) Daca opunerea la executare întruneste elementele constitutive ale unei fapte prevazute de legea penala, executorul judecatoresc încheie un proces-verbal pe care îl va trimite de îndata parchetului de pe lânga instanta de executare. Sesizarea parchetului nu împiedica continuarea executarii silite.

Art. 661. – Executarea silita se efectueaza, dupa caz, la locul unde debitorul realizeaza venituri din munca sau la locul unde se gasesc alte venituri ori bunuri ale sale supuse urmaririi, daca legea nu dispune altfel.

Art. 662. – (1) Nicio executare nu se va putea face înainte de ora 6.00 si dupa ora 20.00.
(2) Executarea silita nu se va putea face la alte ore decât cele mentionate si nici în zilele nelucratoare, stabilite potrivit legii, afara de cazul în care se dispune altfel prin chiar hotarârea judecatoreasca pusa în executare sau de cazurile urgente în care executarea poate fi încuviintata de instanta de executare, prin încheiere data în conditiile art. 658 alin. (2).
(3) Executarea începuta va putea continua în aceeasi zi, chiar si dupa ora 20.00, sau în zilele urmatoare.

Art. 663. – Actele de executare îndeplinite în lipsa partilor, când prezenta lor nu este expres ceruta de lege, sunt valabile, daca sunt facute cu respectarea dispozitiilor legale.

Art. 664. – Încalcarea dispozitiilor art. 652, art. 656 si art. 662 atrage anularea executarii.


Sectiunea a 3-a
Executarea împotriva mostenitorilor


Art. 665. – (1) Daca debitorul moare înainte de începerea executarii silite, lasând numai mostenitori majori, nicio executare silita nu va putea fi pornita împotriva lor, sub sanctiunea nulitatii, decât dupa 10 zile de la data când au fost somati asupra începerii executarii silite, printr-o înstiintare colectiva, facuta la locul deschiderii mostenirii, pe numele acesteia.
(2) Daca între mostenitori sunt si minori sau persoane puse sub interdictie judecatoreasca, executarea nu va putea fi pornita decât dupa numirea reprezentantilor sau ocrotitorilor legali. Daca însa dupa o luna de la moartea debitorului sau de la punerea sub interdictie judecatoreasca, nu a fost numit reprezentantul sau ocrotitorul legal, creditorul va putea cere instantei competente, potrivit legii, numirea unui curator special pentru executare, pâna la numirea lor.

Art. 666. – În cazul în care, la moartea debitorului, executarea era începuta, ea va putea continua împotriva mostenitorilor, sub sanctiunea nulitatii, numai dupa 10 zile de la data când acestia, prin înstiintare colectiva, au fost încunostintati despre continuarea executarii silite, dispozitiile art. 665 aplicându-se în mod corespunzator.

Sectiunea a 4-a
Interventia altor creditori


Art. 667. – (1) Orice creditor poate interveni în cursul executarii silite pornite de un alt creditor, chiar daca nu are un titlu executoriu contra debitorului urmarit, însa numai în conditiile si limitele prevazute de lege.
(2) Pot interveni în executarea silita:
1. creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorului;
2. creditorii care au luat masuri asiguratorii asupra bunurilor acestuia;
3. creditorii care au un drept real de garantie sau, dupa caz, un drept de preferinta asupra bunului urmarit, conservat în conditiile prevazute de lege;
4. creditorii chirografari titulari ai unor creante banesti rezultate din înscrisuri cu data certa ori din registre tinute cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

Art. 668. – (1) Daca prin lege nu se dispune altfel, interventia poate fi facuta, sub sanctiunea prevazuta de art. 672, pâna la termenul stabilit de catre executor pentru valorificarea, în oricare din modalitatile prevazute de lege ori convenite de parti, a bunurilor mobile sau imobile urmarite.
(2) Cu toate acestea, creditorii care au un drept real de garantie asupra bunurilor urmarite si care este conservat în conditiile prevazute de lege, creditorii care au creante având ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Comunitatilor Europene, precum si alti creditori privilegiati care intervin în cursul urmaririi silite au dreptul sa participe la distribuire dupa rangul conferit de dreptul lor de preferinta, chiar daca cererea de interventie a fost facuta dupa expirarea termenului stabilit potrivit alin. (1), daca si-au depus titlurile de creanta în termenul prevazut de art. 839 alin. (2) în vederea întocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmarire. Dispozitiile art. 836 ramân aplicabile.

Art. 669. – (1) Cererea de interventie trebuie sa fie facuta cu respectarea cerintelor prevazute de art. 643, indicându-se în mod expres daca creanta este certa, lichida si exigibila, precum si daca este garantata sau negarantata, în tot sau în parte, privilegiata sau chirografara, dupa caz. În cazul în care creditorul a cerut sau obtinut luarea unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului se va face mentiune si despre acest lucru, indicându-se bunurile pentru care s-a cerut luarea acestor masuri.
(2) Cererea se depune la executorul judecatoresc, împreuna cu copii certificate de pe documentele justificative, precum si de pe procesul-verbal de constatare a aplicarii masurii asiguratorii, daca este cazul.
(3) Executorul va comunica o copie de pe cererea de interventie si de pe documentele justificative creditorului urmaritor în termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de interventie si va convoca, de urgenta si în termen scurt, prin încheiere data fara citarea partilor, creditorul urmaritor, debitorul si toti creditorii intervenienti, pentru recunoasterea de catre debitor a creantelor în cazul în care acestia nu au un titlu executoriu. Între data pronuntarii încheierii si data fixata pentru înfatisare nu poate sa treaca mai mult de 30 de zile.
(4) La termenul fixat, debitorul trebuie sa declare daca întelege sa recunoasca, în tot sau în parte, creantele pentru care a avut loc interventia. Daca debitorul nu se înfatiseaza, se considera ca recunoaste toate creantele reclamate prin cererile de interventie.
(5) Creditorii intervenienti ale caror creante au fost contestate, în tot sau în parte, de catre debitor, au dreptul sa solicite executorului ca sumele reclamate sa fie puse deoparte, daca, în termen de 15 de zile de la data când a avut loc convocarea aratata la alin. (3), introduc actiune în justitie în scopul obtinerii titlului executoriu. Pâna la expirarea acestui termen, eliberarea sau distribuirea acestor sume, daca este cazul, se suspenda de drept. În cazul în care a fost introdusa actiunea în justitie, aceste sume vor fi consemnate pâna la solutionarea litigiului printr-o hotarâre definitiva, cu exceptia cazului în care ar fi pretinse de alti creditori în rang util.

Art. 670. – (1) În cazul creditorilor chirografari, care au intervenit în cursul urmaririi silite, creditorul urmaritor are dreptul de a indica acestora, printr-o notificare, facuta la termenul fixat de executor pentru recunoasterea de catre debitor a creantelor reclamate sau cel mai târziu în cinci zile de la aceasta data, existenta si a altor bunuri ale debitorului, care pot fi urmarite în mod util, invitându-i sa ceara extinderea urmaririi si asupra acestor bunuri, daca au titlu executoriu, si sa avanseze, în toate cazurile, cheltuielile necesare pentru extindere.
(2) Daca însa creditorii intervenienti nu solicita extinderea urmaririi si la bunurile indicate de creditorul urmaritor sau, dupa caz, nu avanseaza cheltuielile necesare extinderii, în termen de 10 zile de la data convocarii aratate la art. 669 alin. (3) ori, dupa caz, de la data notificarii aratate la alin. (1), creditorul urmaritor are dreptul de a fi preferat acestora la distribuirea sumei rezultate din urmarire.
(3) Creditorii urmaritori nu se pot opune cererilor de interventie facute de alti creditori, afara de cazul în care ei fac dovada ca acestia au actionat în frauda drepturilor lor. Ei pot însa contesta, în termenul prevazut de lege, repartizarea creantelor potrivit proiectului de distribuire a sumelor rezultate din urmarire întocmit de catre executor.

Art. 671. – (1) Creditorii intervenienti si cei ale caror creante au fost recunoscute de catre debitor pot sa participe la distribuirea sumei rezultate din urmarire în limita sumelor reclamate sau, dupa caz, recunoscute si, daca au titluri executorii, sa participe, în conditiile legii, la urmarirea bunurilor debitorului si sa solicite efectuarea unor acte de executare silita, daca este cazul.
(2) Creditorii intervenienti ale caror creante au fost contestate, în tot sau în parte, de catre debitor si care au cerut executorului ca sumele reclamate sa fie puse deoparte, pot participa numai la distribuirea sumelor consemnate în conditiile prevazute de art. 669 alin. (5), afara de cazul în care ar fi pretinse de alti creditori în rang util.

Art. 672. – Creditorii chirografari care au intervenit dupa expirarea termenului stabilit potrivit art. 668 alin. (1), dar înainte de expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanta, în vederea întocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmarire, au dreptul sa participe la distribuirea partii din suma ramasa dupa îndestularea drepturilor creditorilor urmaritori, a creditorilor garantati sau privilegiati si a celor care au intervenit în timp util. Dispozitiile art. 669 alin. (4) si (5) ramân aplicabile.


Sectiunea a 5-a
Perimarea executarii silite


Art. 673. – (1) În cazul în care creditorul, din culpa sa, a lasat sa treaca 6 luni fara sa îndeplineasca un act necesar executarii silite, cerut de executorul judecatoresc, orice executare se perima de drept, indiferent de obiectul ei.
(2) În caz de suspendare a executarii, termenul de perimare curge de la încetarea suspendarii. Termenul de perimare nu se suspenda pe timpul cât executarea silita este suspendata la cererea creditorului.

Art. 674. – (1) Perimarea se constata de catre executorul judecatoresc, din oficiu sau la cererea partii interesate, prin încheiere data cu citarea în termen scurt a partilor.
(2) Perimarea executarii atrage desfiintarea tuturor actelor de executare, cu exceptia celor care au dus la realizarea, în parte, a creantei cuprinse în titlul executoriu.

Art. 675. – Daca se face o noua cerere de executare, se va face mai întâi o noua somatie, la care nu se va mai alatura titlul ce se executa.


Sectiunea a 6-a
Amânarea, suspendarea si restrângerea executarii


Art. 676. – (1) În afara altor cazuri prevazute de lege, executorul nu poate amâna executarea decât daca procedura de citare sau de întocmire a anunturilor si publicatiilor de vânzare nu a fost îndeplinita sau daca, la termenul stabilit, executarea nu poate fi efectuata datorita neîndeplinirii de catre creditor a obligatiilor prevazute de art. 626 alin. (1).
(2) În cazurile prevazute la alin. (1), amânarea se dispune de executorul judecatoresc prin încheiere.

Art. 677. – (1) Executarea silita se suspenda în cazurile în care aceasta este prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta.
(2) La cererea creditorului urmaritor, executarea va fi suspendata de catre executor.
(3) Pe perioada suspendarii executarii, actele de executare efectuate anterior, masurile de executare dispuse de instanta de executare sau de executor, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor si conturilor bancare ramân în fiinta, afara de cazul în care prin lege sau prin hotarâre judecatoreasca se dispune altfel.
(4) Dupa încetarea suspendarii, executorul, din oficiu sau la cererea partii interesate, va dispune continuarea executarii, în masura în care actele de executare sau executarea silita însasi nu au fost desfiintate de instanta de judecata ori acestea nu au încetat prin efectul legii.

Art. 678. – (1) Când creditorul urmareste în acelasi timp mai multe bunuri mobile sau imobile a caror valoare este vadit excesiva în raport cu creanta ce urmeaza a fi satisfacuta, instanta de executare, la cererea debitorului si dupa citarea creditorului, poate sa restrânga executarea la anumite bunuri.
(2) În acest caz, instanta competenta sa solutioneze o astfel de cerere este aceea la care a început executarea acelui bun al debitorului, care apare ca îndestulator pentru acoperirea creantelor tuturor creditorilor urmaritori.
(3) Daca cererea este admisa, instanta va suspenda executarea celorlalte bunuri, iar în caz de executari pornite în circumscriptiile mai multor instante de executare, debitorul, pe baza simplei înfatisari a încheierii prin care s-a încuviintat restrângerea, poate cere acestor din urma instante suspendarea acelor executari. Pâna la solutionarea acestor cereri, executarea este suspendata de drept.
(4) Executarile suspendate nu vor putea fi reluate decât dupa ramânerea definitiva a proiectului de distribuire a sumelor rezultate din executarea efectuata.


Sectiunea a 7-a
Încetarea si reluarea executarii


Art. 679. – Executarea silita înceteaza daca:
1. s-a realizat integral obligatia prevazuta în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit legii; în acest caz, executorul va preda creditorului titlul executoriu, mentionând pe acesta stingerea totala a obligatiei si va remite debitorului un certificat constatator al îndeplinirii integrale a obligatiilor mai sus mentionate;
2. nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmaribile ori a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri; în aceste cazuri, executorul va remite personal creditorului sau reprezentantului sau titlul executoriu, mentionând pe acesta cauza restituirii si partea de obligatie ce a fost executata, precum si, când este cazul, va remite debitorului un certificat constatator al partii din obligatie ce a fost executata;
3. creditorul a renuntat la executare;
4. a fost desfiintat titlul executoriu;
5. a fost anulata executarea.

Art. 680. – Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita însasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum si a actelor de executare subsecvente, dispozitiile art. 163 si urmatoarele fiind aplicabile în mod corespunzator.

Art. 681. – (1) În cazurile prevazute de art. 679 pct. 2 se poate cere reluarea executarii silite, înauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.
(2) Reluarea executarii silite poate fi ceruta si asupra aceluiasi bun, daca acesta este un imobil. În acest caz, atât timp cât, potrivit legii, poate avea loc reluarea executarii silite, nu se va putea solicita de catre executorul judecatoresc radierea urmaririi înscrise potrivit dispozitiilor art. 793.


Capitolul V
Prescriptia dreptului de a obtine executarea silita


Art. 682. – (1) Dreptul de a obtine executarea silita se prescrie în termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescriptie este de 5 ani.
(2) Termenul de prescriptie începe sa curga de la data când se naste dreptul de a obtine executarea silita. În cazul hotarârilor judecatoresti si arbitrale, termenul de prescriptie începe sa curga de la data ramânerii lor definitive.
(3) Prin împlinirea termenului de prescriptie se stinge dreptul de a obtine executarea silita si orice titlu executoriu îsi pierde puterea executorie. În cazul hotarârilor judecatoresti si arbitrale, daca dreptul material la actiune este imprescriptibil sau, dupa caz, nu s-a prescris, creditorul poate obtine un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fara a i se putea opune exceptia autoritatii de lucru judecat.

Art. 683. – (1) Cursul prescriptiei se suspenda:
1. în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului material la actiune;
2. pe timpul cât suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost stabilita de instanta sau de alt organ jurisdictional competent;
3. cât timp debitorul nu are bunuri urmaribile sau care nu au putut fi valorificate ori îsi sustrage veniturile si bunurile de la urmarire;
4. în alte cazuri prevazute de lege.
(2) Dupa încetarea suspendarii, prescriptia îsi reia cursul, socotindu-se si timpul scurs înainte de suspendare.
(3) Prescriptia nu se suspenda pe timpul cât executarea silita este suspendata la cererea creditorului urmaritor.

Art. 684. – (1) Cursul prescriptiei se întrerupe:
1. pe data îndeplinirii de catre debitor, înainte de începerea executarii silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute în titlul executoriu ori a recunoasterii, în orice alt mod, a datoriei;
2. pe data depunerii cererii de executare, însotita de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent;
3. pe data depunerii cererii de interventie în cadrul urmaririi silite pornite de alti creditori;
4. pe data îndeplinirii în cursul executarii silite a unui act de executare;
5. pe data depunerii cererii de reluare a executarii, însa numai daca se gasesc bunuri urmaribile si executarea este efectuata asupra lor;
6. în alte cazuri prevazute de lege.
(2) Dupa întrerupere, începe sa curga un nou termen de prescriptie.
(3) Prescriptia nu este întrerupta daca cererea de executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea.

Art. 685. – (1) Dupa împlinirea termenului de prescriptie, creditorul poate cere repunerea în acest termen, numai daca a fost împiedicat sa ceara executarea datorita unor motive temeinice.
(2) Cererea de repunere în termen se introduce la instanta de executare competenta, în termen de 15 zile de la încetarea împiedicarii. Judecata cererii se face cu citarea partilor, prin hotarâre supusa numai apelului, potrivit dreptului comun.
(3) Daca cererea de repunere în termen a fost admisa, creditorul poate formula cerere de executare silita în termen de 30 de zile de la data ramânerii definitive a hotarârii.

Art. 686. – Dispozitiile care reglementeaza prescriptia dreptului material la actiune se aplica si prescriptiei dreptului de a obtine executarea silita, afara de cazul în care prin lege se dispune altfel ori acestea sunt incompatibile cu dispozitiile cuprinse în prezentul capitol.


Capitolul VI
Contestatia la executare

Art. 687. – (1) Împotriva executarii silite, a încheierilor date de executorul judecatoresc, precum si împotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face contestatie la executare si în cazul în care executorul judecatoresc refuza sa înceapa executarea silita ori sa îndeplineasca un act de executare silita în conditiile legii.
(2) Daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 430, se poate face contestatie si în cazul în care sunt necesare lamuriri cu privire la întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
(3) De asemenea, se poate face contestatie împotriva gresitei învestiri cu formula executorie a hotarârii sau a unui alt înscris, dupa caz.
(4) Împartirea bunurilor proprietate comuna pe cote-parti sau în devalmasie poate fi hotarâta, la cererea partii interesate, si în cadrul judecarii contestatiei la executare.

Art. 688. – (1) Daca executarea silita se face în temeiul unei hotarâri judecatoresti, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestatie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecatii în prima instanta sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisa.
(2) În cazul în care executarea silita se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca în contestatia la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai daca legea nu prevede în acest scop o alta cale de atac.
(3) Nu se poate face o noua contestatie de catre aceeasi parte pentru motive care au existat la data primei contestatii.
(4) Creditorii neurmaritori nu se vor putea opune la executare; ei au însa dreptul de a interveni în executarea efectuata de alti creditori, pentru a lua parte la executare sau la distribuirea sumelor obtinute din urmarirea silita a bunurilor debitorului.
(5) În cazul procedurii urmaririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predarii silite a bunului imobil sau mobil, contestatia la executare poate fi introdusa si de o terta persoana, însa numai daca aceasta pretinde un drept de proprietate ori un al drept real cu privire la bunul respectiv.

Art. 689. – (1) Contestatia se introduce la instanta de executare.
(2) Contestatia privind lamurirea întelesului, întinderii sau aplicarii titlului executoriu ori privind gresita învestire cu formula executorie a unui înscris se introduce la instanta care a pronuntat hotarârea ce se executa sau, dupa caz, la instanta care a învestit cu formula executorie înscrisul ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.

Art. 690. – (1) Contestatia privitoare la executarea silita propriu-zisa se poate face în termen de 15 zile de la data când:
1. contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta;
2. cel interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori înstiintarea privind înfiintarea popririi. Daca poprirea este înfiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;
3. debitorul care contesta executarea însasi a primit încheierea de încuviintare a executarii sau somatia, ori de la data când a luat cunostinta de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviintare a executarii si nici somatia, sau executarea se face fara somatie.
(2) Contestatia împotriva încheierilor executorului judecatoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare.
(3) Contestatia privind lamurirea întelesului, întinderii sau aplicarii titlului executoriu ori cea care se refera la gresita învestire cu formula executorie a unei hotarâri sau a unui alt înscris se poate face oricând înauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.
(4) Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit, poate fi introdusa în tot cursul executarii silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzarii ori de la data predarii silite a bunului.
(5) Neintroducerea contestatiei în termenul prevazut de alin. (4) nu-l împiedica pe cel de-al treilea sa-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în conditiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobândite de catre tertii adjudecatari în cadrul vânzarii silite a bunurilor urmarite.

Art. 691. – (1) Contestatiile se fac în conditiile de forma prevazute pentru cererile de chemare în judecata.
(2) Contestatorul care nu locuieste sau nu are sediul în localitatea de resedinta a instantei, poate, prin chiar cererea sa, sa-si aleaga domiciliul sau sediul procesual în aceasta localitate, aratând persoana careia urmeaza sa i se faca comunicarile.
(3) Întâmpinarea este obligatorie.

Art. 692. – (1) Contestatia la executare se judeca cu procedura prevazuta pentru judecata în prima instanta, care se aplica în mod corespunzator.
(2) Instanta sesizata va solicita de îndata executorului judecatoresc sa-i transmita, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare, dispozitiile art. 274 fiind aplicabile în mod corespunzator.
(3) Partile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere.
(4) La cererea partilor sau atunci când apreciaza ca este necesar, instanta va putea asculta si pe executor.

Art. 693. – (1) Hotarârea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel, cu exceptia hotarârilor pronuntate în temeiul art. 687 alin. (4) si art. 690 alin. (4) care pot fi atacate în conditiile dreptului comun.
(2) Hotarârea prin care s-a solutionat contestatia privind întelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotarârea ce se executa.

Art. 694. – (1) Pâna la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea partii interesate si numai pentru motive temeinice, instanta competenta poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odata cu contestatia la executare sau prin cerere separata.
(2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicita trebuie sa dea în prealabil o cautiune, calculata la valoarea obiectului contestatiei, dupa cum urmeaza:
a) de 10%, daca aceasta valoare este de pâna la 10.000 lei;
b) 1.000 de lei plus 5% pentru ceea ce depaseste 10.000 lei;
c) 5.500 de lei plus 1% pentru ceea ce depaseste 100.000 lei;
d) 14.500 de lei plus 0,1% pentru ceea ce depaseste 1.000.000 lei.
(3) Daca obiectul contestatiei nu este evaluabil în bani, cautiunea va fi de 1.000 lei, în afara de cazul în care legea dispune altfel.
(4) Suspendarea executarii este obligatorie si cautiunea nu este necesara daca:
1. hotarârea sau înscrisul ce se executa nu este, potrivit legii, executoriu;
2. înscrisul ce se executa a fost declarat fals printr-o hotarâre judecatoreasca, data în prima instanta;
3. debitorul face dovada cu înscris autentic ca a obtinut de la creditor o amânare ori, dupa caz, beneficiaza de un termen de plata.
(5) Daca bunurile urmarite sunt supuse pieirii, degradarii, alterarii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului.
(6) Asupra cererii de suspendare, instanta, în toate cazurile, se pronunta prin încheiere, chiar si înaintea termenului fixat pentru judecarea contestatiei. Partile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacata numai cu apel, în mod separat, în termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cel lipsa.
(7) În cazuri urgente si daca s-a platit cautiunea prevazuta la alin. (2), instanta poate dispune, prin încheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pâna la solutionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusa niciunei cai de atac. Cautiunea depusa potrivit prezentului alineat este deductibila din cautiunea finala stabilita de instanta, daca este cazul.
(8) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea executarii silite se comunica din oficiu si de îndata executorului judecatoresc.

Art. 695. – (1) Daca admite contestatia la executare, instanta, tinând seama de obiectul acesteia, dupa caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executarii însesi, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau, când acesta a fost gresit învestit, anularea încheierii de învestire cu formula executorie.
(2) De asemenea, daca prin contestatia la executare s-a cerut de catre partea interesata împartirea bunurilor proprietate comuna, instanta va hotarî si asupra împartelii acestora, potrivit legii.
(3) În cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executarii, iar când contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 la 7.000 lei.
(4) Hotarârea de admitere sau respingere a contestatiei, ramasa definitiva, va fi comunicata, din oficiu si de îndata, si executorului judecatoresc.
(5) Daca contestatia este admisa, executorul judecatoresc este obligat sa se conformeze masurilor luate sau dispuse de instanta.
(6) Atunci când contestatia a fost respinsa, suma reprezentând cautiunea depusa ramâne indisponibilizata, urmând a servi la acoperirea creantelor aratate la alin. (3) sau a celor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz, situatie în care se va comunica executorului si recipisa de consemnare a acestei sume.
(7) În cazul în care constata refuzul nejustificat al executorului de a începe executarea silita sau de a îndeplini un act de executare silita ori de a lua orice alta masura prevazuta de lege, instanta de executare va putea obliga executorul, prin aceeasi hotarâre, la plata unei amenzi judiciare de la 1000 lei la 7000 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata.


Capitolul VII
Depunerea cu afectatiune speciala


Art. 696. – (1) Pâna la ramânerea definitiva a adjudecarii bunurilor scoase la vânzare silita, debitorul sau tertul garant poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii ori de executare, consemnând la unitatea prevazuta de lege, pe seama creditorului urmaritor, întreaga valoare a creantei cu toate accesoriile si cheltuielile de executare si depunând recipisa de consemnare la executorul judecatoresc.
(2) Asupra cererii debitorului, executorul judecatoresc se va pronunta de urgenta, prin încheiere, data cu citarea partilor.
(3) Daca cererea este admisa si debitorul nu se opune, executorul judecatoresc, odata cu desfiintarea masurilor, va dispune si eliberarea sumei în mâinile creditorului.
(4) Daca însa debitorul va dovedi ca a facut contestatie în termen si se va opune la eliberare, executorul judecatoresc se va pronunta asupra eliberarii sumei numai dupa ce s-a dat o hotarâre definitiva asupra contestatiei respective.

Art. 697. – Suma consemnata de debitor sau de tertul garant, potrivit art. 696, va servi exclusiv la plata creditorului, pe seama caruia s-a facut consemnarea, precum si la acoperirea cheltuielilor de executare, cu exceptia cazului în care sunt mai multi creditori urmaritori sau intervenienti, când se va proceda la distribuire, potrivit dispozitiilor art. 834 si urmatoarele.


Capitolul VIII
Întoarcerea executarii

Art. 698. – (1) În toate cazurile în care se desfiinteaza titlul executoriu sau însasi executarea silita, cel interesat are dreptul la întoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate ramân în sarcina creditorului.
(2) Bunurile asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui îndreptatit, fara însa a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de tertii de buna – credinta.
(3) În cazul în care executarea silita s-a facut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executarii se va face prin restituirea de catre creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizata în functie de rata inflatiei, cu exceptia situatiei când îsi gaseste aplicare art. 751.

Art. 699. – (1) În cazul în care instanta judecatoreasca a desfiintat titlul executoriu sau însasi executarea silita, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeasi hotarâre, si asupra restabilirii situatiei anterioare executarii.
(2) Daca instanta care a desfiintat hotarârea executata a dispus rejudecarea în fond a procesului si nu a luat masura restabilirii situatiei anterioare executarii, aceasta masura se va putea dispune de instanta care rejudeca fondul.
(3) Daca nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executarii în conditiile alin. (1) si alin. (2), cel îndreptatit o va putea cere, pe cale separata, instantei de executare. Judecata se va face de urgenta si cu precadere, hotarârea fiind supusa numai apelului.
Art. 700. – Daca titlul executoriu emis de un alt organ decât o instanta judecatoreasca a fost desfiintat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instantelor judecatoresti, iar modalitatea restabilirii situatiei anterioare executarii nu este prevazuta de lege ori, desi este prevazuta, nu s-a luat aceasta masura, ea se va putea obtine pe calea unei cereri introduse la instanta prevazuta de art. 699 alin. (3).

Art. 701. – Hotarârea de prima instanta prin care s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executarii poate fi data cu executarea provizorie, dispozitiile art. 436 aplicându-se în mod corespunzator.


Titlul II
Urmarirea silita asupra bunurilor debitorului
Capitolul I
Urmarirea mobiliara

Sectiunea 1
Bunurile mobile care nu se pot urmari


Art. 702. – Nu sunt supuse urmaririi silite:
a) bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului si familiei sale si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;
b) obiectele indispensabile persoanelor cu handicap si cele destinate îngrijirii bolnavilor;
c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni iar, daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pâna la noua recolta, animalele destinate obtinerii mijloacelor de existenta si furajele necesare pentru aceste animale pâna la noua recolta;
d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru 3 luni de iarna;
e) scrisorile, fotografiile si tablourile personale sau de familie;
f) bunurile declarate neurmaribile în cazurile si conditiile prevazute de lege.

Art. 703. – (1) Bunurile care servesc la exercitarea ocupatiei sau profesiei debitorului nu pot fi supuse urmaririi silite, decât în lipsa de alte bunuri urmaribile si numai pentru obligatii de întretinere, chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor.
(2) Daca debitorul se ocupa cu agricultura nu vor fi urmarite, în masura necesara continuarii lucrarilor în agricultura, inventarul agricol, inclusiv animalele de munca, furajele pentru aceste animale si semintele pentru cultura pamântului, în afara de cazul în care asupra acestor bunuri exista un drept real de garantie sau un privilegiu pentru garantarea creantei.

Art. 704. – (1) Salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate în cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pâna la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlul de obligatie de întretinere sau alocatie pentru copii;
b) pâna la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
(2) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, în afara de cazul în care legea prevede altfel.
(3) Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta a acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.
(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor în caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decât pentru sume datorate cu titlu de obligatie de întretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel.
(5) Urmarirea drepturilor mentionate la alin. (4) se va putea face în limita a 1/2 din cuantumul acestora.
(6) Sumele retinute potrivit alin. (1)-(4) se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 834 si urmatoarele.
(7) Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii.
Art. 705. – Renuntarea la beneficiul dispozitiilor prevazute în articolele din prezenta sectiune, precum si urmarirea ori cesiunea, facuta cu încalcarea acestor dispozitii, sunt nule de drept.


Sectiunea a 2-a
Procedura urmaririi mobiliare

§ 1. Sechestrarea bunurilor mobile


Art. 706. – Pentru realizarea creantelor sale, creditorul va putea urmari bunurile mobile ale debitorului, aflate la acesta sau la alte persoane. Debitorul poate indica bunurile mobile asupra carora ar voi sa se faca executarea. Daca executorul apreciaza ca prin valorificarea acestor bunuri nu se asigura realizarea drepturilor creditorului, el va urmari si alte bunuri.

Art. 707. – (1) Daca în termen de o zi de la primirea încheierii de încuviintare a executarii debitorul nu plateste suma datorata, executorul judecatoresc va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert, în vederea valorificarii lor.
(2) În cazul în care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmarire, la cererea creditorului, prin încheierea de încuviintare a executarii se va putea dispune sechestrarea bunurilor urmaribile. În acest caz, se va face mentiunea corespunzatoare în chiar încheierea de încuviintare a executarii.
(3) Pentru bunurile sechestrate asigurator nu este necesara o noua sechestrare, executorul judecatoresc fiind însa obligat sa verifice daca bunurile respective se gasesc la locul aplicarii sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate, precum si sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creantei.
(4) În cazul în care se afirma ca unele bunuri apartin altei persoane, dar drepturile acesteia nu sunt evidente, executorul va sechestra bunurile, însa va face mentiune în procesul-verbal de sechestru despre drepturile pretinse.

Art. 708. – (1) Sechestrul nu se va putea aplica asupra bunurilor apartinând debitorului, dar detinute de un tert, afara numai daca acesta din urma recunoaste ca bunurile apartin debitorului urmarit si nu invoca un drept de retentie asupra lor. În caz contrar, executorul judecatoresc va suspenda aplicarea sechestrului si va aduce acest lucru la cunostinta creditorului, care va avea însa dreptul sa solicite sa se faca poprirea.
(2) Cu toate acestea, daca creditorul pretinde si este demn de crezut ca bunurile respective sunt ale debitorului si ca tertul detinator nu are drept sa le retina, instanta de executare va putea, prin încheiere definitiva, data cu citarea partilor, sa autorizeze pe executor sa continue aplicarea sechestrului.

Art. 709. – (1) Prezenta unui agent de politie, jandarm sau a altor agenti ai fortei publice va fi necesara, sub sanctiunea nulitatii:
1. daca usile imobilului debitorului sau ale tertului detinator sunt încuiate si acestia refuza sa le deschida;
2. daca ei refuza sa deschida camerele sau mobilele;
3. daca debitorul sau tertul detinator lipseste si nu se gaseste nici o persoana care locuieste cu el.
(2) Dupa deschiderea usilor sau mobilelor, prezenta celor mentionati la alin. (1) va putea fi suplinita prin doi martori asistenti.
(3) În afara situatiilor prevazute la alin. (1), executorul va putea de asemenea cere concursul fortei publice, fie pentru a înlatura opozitiile la sechestru, fie pentru pastrarea ordinii în timpul sechestrarii.

Art. 710. – În toate cazurile, încaperile si mobilele se vor deschide treptat, pe masura ce bunurile sechestrate se vor trece în procesul-verbal de sechestru.

Art. 711. – Executorul judecatoresc va putea recurge, daca este cazul, si la serviciile unor specialisti, pentru deschiderea localului, încaperilor, caselor de fier si a oricaror alte mobile în care se afla bunurile ce urmeaza a fi sechestrate, pentru identificarea acestora ori pentru a asigura transportul lor, dupa caz.

Art. 712. – Dispozitiile art. 709-711 sunt aplicabile, în mod corespunzator, si în cazul când sechestrul se înfiinteaza asupra continutului casetelor închiriate de debitor la banci sau la alte unitati specializate.


Art. 713. – (1) Executorul este obligat sa identifice bunurile sechestrate printr-un semn distinctiv, putând si fotografia sau filma bunurile sechestrate.
(2) Daca debitorul cere ca bunurile sa fie asezate într-o încapere cu intrari sigilate, acest semn nu se va aplica.

Art. 714. – (1) Daca animalele sau obiectele sechestrate sunt identificate, potrivit unor dispozitii legale, prin înscrisuri eliberate ori certificate de o autoritate sau institutie publica, se va face mentiune despre efectuarea sechestrului pe aceste înscrisuri.
(2) În cazul în care debitorul nu are sau refuza sa înfatiseze înscrisurile respective, executorul va proceda la aplicarea unui semn distinctiv asupra acestor bunuri, daca acest lucru este posibil, sau, la cererea creditorului, la ridicarea si încredintarea lor unui custode desemnat de creditor, pe raspunderea si cheltuiala acestuia din urma.

Art. 715. – (1) Executorul poate sechestra un autovehicul al debitorului imobilizându-l, în orice loc s-ar afla acesta, prin orice mijloace care nu atrag deteriorarea autovehiculului. Debitorul poate sa ceara instantei de executare, pentru motive temeinic justificate, încuviintarea folosirii bunului aflat sub sechestru, daca pentru acesta exista o asigurare facultativa contra daunelor.
(2) O copie de pe procesul-verbal de sechestru va fi trimis si organului de politie la care autovehiculul este înmatriculat, care va proceda potrivit legii.

Art. 716. – Daca asupra bunului ce se sechestreaza exista un drept real de garantie constituit în favoarea unei terte persoane, executorul judecatoresc, luând cunostinta despre acest drept, va înstiinta acea persoana despre aplicarea sechestrului si o va cita la toate termenele fixate pentru vânzarea bunului respectiv.
(2) Despre aplicarea sechestrului se va face mentiune în Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare sau în alte registre de publicitate, dupa caz.

Art. 717. – (1) Executorul care, prezentându-se la domiciliul ori sediul debitorului, tertului detinator sau custodelui, va gasi înfiintata o alta urmarire, dupa ce va lua o copie de pe procesul-verbal respectiv, aflat în mâna debitorului, tertului detinator sau custodelui, ori la domiciliul sau sediul acestora, va încheia un proces-verbal în care va arata numele si calitatea celui care a facut urmarirea anterioara, si va declara aceleasi bunuri sechestrate si de el.
(2) Executorul va putea, în acelasi timp, sa sechestreze si alte bunuri care nu au fost urmarite anterior.
(3) O copie a procesului-verbal de sechestru va fi comunicata organului de executare care a început mai întâi urmarirea.
(4) În acest caz, urmaririle se socotesc conexate, fiind aplicabile dispozitiile art. 633, iar creditorul pentru care s-a înfiintat sechestrul va putea continua urmarirea, chiar daca primul creditor urmaritor s-a desistat de la urmarire.

Art. 718. – (1) Efectuarea sechestrului se va constata de îndata printr-un proces-verbal, care va cuprinde, în afara datelor si mentiunilor prevazute la art. 657 alin. (1):
a) somatia de plata facuta verbal debitorului si raspunsul lui, daca a fost fata;
b) enumerarea, descrierea si evaluarea, dupa aprecierea executorului, daca aceasta e cu putinta, a fiecarui bun mobil sechestrat;
c) indicarea bunurilor care, fiind exceptate de la urmarire, nu au fost sechestrate, în cazul în care bunurile sechestrate nu acopera creanta;
d) mentionarea drepturilor pretinse de alte persoane asupra bunurilor sechestrate;
e) aratarea bunurilor sechestrate asupra carora exista un drept real de garantie constituit în favoarea unei terte persoane;
f) aratarea bunurilor sechestrate care au fost sigilate sau ridicate;
g) aratarea persoanei careia i se lasa în custodie bunurile sechestrate.
(2) Procesul-verbal se va semna de executor si de persoanele care, potrivit legii, au asistat la aplicarea sechestrului. Daca ele nu pot ori refuza sa semneze, executorul judecatoresc va mentiona aceasta împrejurare în procesul-verbal.
(3) Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se va preda debitorului sau, dupa caz, tertului detinator si custodelui, acesta din urma semnând cu mentiunea de primire a bunurilor în pastrare. Daca aceste persoane nu sunt de fata ori refuza sa primeasca un exemplar al procesului-verbal se va proceda potrivit dispozitiilor privitoare la comunicarea si înmânarea citatiilor.

Art. 719. – (1) Din momentul sechestrarii bunurilor, debitorul nu mai poate dispune de ele pe timpul cât dureaza executarea, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de la 2.000 lei la 10.000 lei, daca fapta nu constituie infractiune. Dispozitiile art. 178-180 sunt aplicabile.
(2) În cazul valorilor mobiliare nicio operatiune de înstrainare sau constituire de garantii reale nu va putea fi încheiata decât cu autorizarea instantei de executare.

Art. 720. – (1) Bunurile sechestrate se lasa, cu acordul creditorului, în custodia debitorului sau tertului detinator; în acest caz, debitorul sau tertul poate folosi bunurile sechestrate, daca, potrivit naturii lor, ele nu îsi pierd din valoare prin întrebuintare.
(2) Daca exista pericolul ca debitorul sau tertul detinator sa înstraineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate, executorul judecatoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea lor.
(3) Daca debitorul sau tertul detinator refuza sa primeasca în custodie bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului, precum si în cazul ridicarii bunurilor, executorul judecatoresc da în pastrare bunurile sechestrate unui custode, numit cu precadere dintre persoanele desemnate de creditor. Custodele trebuie sa fie major si îndeobste cunoscut ca fiind solvabil. El poate fi obligat si la darea unei cautiuni. Sotul, rudele sau afinii debitorului, pâna la al patrulea grad inclusiv, ori persoanele aflate în serviciul lui nu vor putea fi desemnati custozi decât cu acordul creditorului.
(4) Sumele în lei sau în valuta, titlurile de valoare, obiectele din metale pretioase si pietrele pretioase se ridica si se predau de executor, pe baza de proces-verbal, în custodia unitatilor bancare competente.
(5) Obiectele de arta, colectiile de valoare, obiectele de muzeu si altele asemenea se ridica si se predau de executor, pe baza de proces-verbal, în custodia muzeelor.
(6) În toate cazurile, executorul judecatoresc pastreaza dovada depunerii valorilor respective, iar în cazul titlurilor de valoare, cum sunt actiunile sau obligatiunile nominative ori la purtator, va sesiza de îndata instanta de executare pentru a lua masurile necesare pentru conservarea si administrarea titlurilor si numirea, daca e cazul, a unui curator special, care sa exercite drepturile aferente acestora.
(7) În cazul titlurilor de credit transmisibile prin gir, executorul va face mentiune pe titluri despre aplicarea sechestrului. Dupa facerea mentiunii, titlurile sechestrate nu vor mai putea fi girate, iar debitorul mentionat în titlul de credit nu se va mai putea libera valabil decât consemnând suma la unitatea prevazuta de lege si depunând recipisa la executor.
(8) Sechestrarea titlurilor nominative se va notifica societatii sau institutiei emitente, precum si societatii ori altei persoane careia i-au fost date în pastrare sau administrare, spre a se face mentiune despre sechestru în registrul respectiv.

Art. 721. – Nici custodele, nici debitorul sau tertul detinator nu vor putea transporta bunurile sechestrate din locul unde au fost autorizati sa le pastreze, decât cu încuviintarea executorului judecatoresc. În acest din urma caz, cheltuielile de transport vor fi avansate de partea interesata.

Art. 722. – (1) În cazul în care custode este o alta persoana decât debitorul sau tertul detinator, acesta va avea dreptul la o remuneratie ce se va fixa de executor, prin încheiere, tinând seama de activitatea depusa, iar în cazul unitatilor specializate, de tarifele sau preturile practicate de acestea pentru servicii similare. Remuneratia si cheltuielile custodelui vor putea fi platite cu anticipatie de catre creditorul urmaritor care le va prelua cu precadere din pretul bunurilor urmarite.
(2) Încheierea prin care este fixata remuneratia custodelui se da cu citarea partilor.

Art. 723. – Custodele, precum si orice alte persoane însarcinate cu paza bunurilor sechestrate, vor raspunde pentru orice paguba adusa creditorului sau debitorului din cauza neglijentei lor si vor fi înlocuiti, potrivit dispozitiilor referitoare la numirea custozilor, putând fi supusi, daca e cazul, si pedepselor prevazute de legea penala.

Art. 724. – (1) Tertul detinator se va putea libera, în cursul sechestrului, de bunurile debitorului urmarit, daca obligatia lui de restituire este ajunsa la scadenta.
(2) În acest scop, el va putea cere executorului judecatoresc încuviintarea de a depune bunurile sechestrate la el, în mâinile unei alte persoane. Executorul se va pronunta de urgenta, prin încheiere, data cu citarea tertului detinator, a debitorului si a creditorului urmaritor, asupra persoanei careia bunurile urmeaza sa fie încredintate. Creditorul urmaritor si debitorul vor putea conveni ca ele sa fie încredintate chiar debitorului.
(3) Daca creditorul urmaritor si debitorul nu vor cadea de acord, executorul va încredinta bunurile sechestrate unei persoane desemnate de creditor.
(4) Încredintarea bunurilor în mâinile persoanei acceptate sau desemnate, potrivit alin. (2) si alin. (3), va fi constatata printr-un proces-verbal semnat de executor si custode.

Art. 725. – (1) Debitorul va putea împiedica aplicarea sechestrului sau, dupa caz, va putea obtine ridicarea lui, numai daca:
1. plateste creanta, inclusiv accesoriile si cheltuielile de executare, în mâinile creditorului sau reprezentantului sau având procura speciala. În acest caz, executorul judecatoresc va întocmi un proces-verbal constatând achitarea integrala a datoriei si va remite debitorului o copie a acestuia, împreuna cu titlul de creanta;
2. face depunerea cu afectatiune speciala prevazuta de art. 696 alin. (1) si preda executorului recipisa de consemnare. În acest caz, executorul judecatoresc va elibera debitorului o dovada de primire a recipisei, va încheia un proces-verbal în care va face aceasta constatare si, daca debitorul nu a facut si contestatie în conditiile alin. (2), va opri urmarirea sau, dupa caz, va dispune ridicarea sechestrului. În caz contrar, daca debitorul a facut contestatie, executorul va depune de îndata procesul-verbal amintit odata cu recipisa, la instanta de executare, care se va pronunta de urgenta, potrivit dispozitiilor art. 692. Pâna la solutionarea contestatiei, urmarirea este suspendata de drept.
(2) În cazul aratat la alin. (1) pct. 2, daca debitorul face contestatie si se opune la eliberarea sumei consemnate, el o va putea depune chiar în mâna executorului, odata cu recipisa de consemnare a sumei, sub luare de dovada, sau o va putea introduce direct la instanta competenta, în termen de 5 zile de la data procesului-verbal întocmit de executor, caz în care o copie de pe contestatie va fi înmânata si executorului.
(3) Contestatia se va face cu respectarea conditiilor de forma prevazute de art. 691.
(4) Daca termenul aratat la alin. (2) a expirat, fara ca debitorul sa fi depus ori introdus contestatie, depunerea cu afectatiune speciala se va socoti drept plata facuta creditorului, iar acesta va putea sa ridice suma consemnata, în temeiul unei încheieri a executorului judecatoresc date de urgenta, cu citarea partilor.

Art. 726. – (1) În orice alte cazuri, decât cele prevazute la art. 725, debitorul sau o alta persoana interesata nu pot opri vânzarea bunurilor sechestrate, dar pot contesta executarea, potrivit dispozitiilor art. 687 si urmatoarele.
(2) Tertul care contesta executarea nu va putea dovedi cu martori dreptul sau de proprietate asupra bunurilor mobile sechestrate în locuinta sau întreprinderea debitorului urmarit, afara de cazul când, fata de profesia sau comertul contestatorului ori debitorului, o asemenea dovada devine admisibila.
(3) Sotul contestator, care locuieste cu sotul debitor si care nu exercita o profesie sau un comert, nu va putea dovedi dreptul sau de proprietate asupra bunurilor mobile sechestrate decât cu conventia matrimoniala sau cu alte înscrisuri cu data certa, din care sa rezulte ca acestea i-au apartinut si înainte de casatorie, ori ca le-a dobândit ulterior prin donatie sau mostenire sau chiar prin cumparare, daca la data dobândirii avea bunuri proprii. Aceasta dispozitie nu se aplica însa în privinta bunurilor care, în mod vadit sau prin destinatia lor, apartin sotului debitorului urmarit.


§ 2. Valorificarea bunurilor sechestrate


Art. 727. – (1) Daca în termen de 15 zile de la aplicarea sechestrului nu s-au platit suma datorata, toate accesoriile si cheltuielile de executare, executorul judecatoresc va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitatie publica, vânzare directa sau prin alte modalitati admise de lege.
(2) Cu toate acestea, vânzarea se va putea face de îndata ce bunurile au fost sechestrate, daca acestea sunt supuse pieirii, degradarii, alterarii sau deprecierii, ori daca pastrarea lor ar prilejui cheltuieli disproportionat de mari în raport cu valoarea lor.

Art. 728. – Executorul judecatoresc, cu acordul creditorului, poate sa-i încuviinteze debitorului sa procedeze el însusi la valorificarea bunurilor sechestrate. În acest caz, debitorul este obligat sa-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite, indicând, dupa caz, numele sau denumirea si adresa potentialului cumparator, precum si termenul în care acesta din urma se angajeaza sa consemneze pretul propus.

Art. 729. – (1) Executorul poate, de asemenea, proceda, cu acordul ambelor parti, la valorificarea bunurilor urmarite prin vânzare directa cumparatorului care ofera cel putin pretul stabilit potrivit art. 732.
(2) Termenul pentru vânzarea directa va fi stabilit potrivit art. 733. Debitorul si creditorul vor fi înstiintati despre ziua, ora si locul vânzarii, precum si despre oferta de pret depusa de potentialul cumparator.
(3) La data vânzarii, executorul va întocmi procesul-verbal prevazut de art. 747, dispozitiile acestui articol fiind aplicabile în mod corespunzator. Daca vreuna dintre parti lipseste la efectuarea vânzarii, executorul îi va comunica o copie de pe procesul-verbal privind vânzarea.

Art. 730. – În lipsa acordului partilor, sau daca vânzarea directa nu se realizeaza, executorul va proceda la vânzarea prin licitatie publica a bunurilor sechestrate.

Art. 731. – (1) Titlurile de credit si orice alte valori sau marfuri negociabile la bursele de valori, bursele de marfuri sau pe alte piete, se vor putea vinde prin intermediul bursei celei mai apropiate, respectiv prin sistemul alternativ de tranzactionare cu formele si conditiile prevazute de legea speciala.
(2) Obiectele din metale pretioase si pietrele pretioase, mijloacele de plata straine si alte titluri de valoare decât cele aratate la alin. (1) vor fi valorificate, în conditiile legii, prin unitatile bancare competente sau unitati specializate, dupa caz, iar obiectele de arta, colectiile de valoare si obiectele de muzeu, prin organele si în conditiile prevazute de lege. Sumele obtinute din vânzare se vor consemna la unitatea indicata de executor.
(3) Vânzarea actiunilor la societatile închise si a partilor sociale se face pe cale amiabila, potrivit art. 728, iar în lipsa, de catre executor, prin licitatie publica, daca legea nu prevede un sistem special privind circulatia acestora.
(4) Daca vânzarea bunurilor prevazute la alin. (3) se face de catre executor sau de un agent specializat, acesta va întocmi un caiet de sarcini care, în afara altor mentiuni prevazute de lege, va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii vânzarii, statutul societatii, numarul si felul actiunilor sau partilor sociale supuse vânzarii, garantiile constituite asupra lor, clauzele speciale privind vânzarea sau cesiunea acestora si drepturile de preferinta acordate asociatilor, situatia financiara anuala pe ultimele doua exercitii financiare, precum si orice documente necesare pentru aprecierea consistentei si valorii drepturilor sociale aferente actiunilor sau partilor sociale scoase la vânzare.
(5) Caietul de sarcini va fi comunicat debitorului, creditorului, societatii emitente si celorlalti asociati, pentru a formula eventuale obiectiuni, în termen de 5 zile de la comunicare, sub sanctiunea decaderii. Executorul judecatoresc va solutiona obiectiunile, prin încheiere executorie, data cu citarea partilor. Daca nu se formuleaza obiectiuni, sau acestea sunt respinse, iar încheierea nu este atacata de catre cei interesati, urmarirea va continua, potrivit legii.
(6) Dispozitiile legale speciale privind vânzarea titlurilor de valoare prevazute în acest articol ramân neatinse.


§ 3. Vânzarea la licitatie publica


Art. 732. – (1) Cu ocazia aplicarii sechestrului, executorul judecatoresc este obligat sa identifice si sa evalueze bunurile sechestrate, afara de cazurile în care aceasta nu este cu putinta. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulatie, raportata la preturile medii de piata din localitatea respectiva.
(2) La cererea partilor interesate sau atunci când apreciaza ca este necesar, executorul judecatoresc va numi un expert care sa fixeze pretul, pentru vânzarea bunurilor sechestrate.
(3) Executorul va dispune ca expertul sa fixeze pretul, printr-un raport scris, care va fi predat cu cel putin 5 zile înainte de ziua fixata pentru vânzare.
(4) Cererea de expertiza va fi facuta de parti, în mod verbal, la data sechestrarii bunurilor, fiind consemnata în procesul-verbal de sechestru, sau în scris, în termen de 5 zile de la data comunicarii procesului-verbal de sechestru, sub sanctiunea decaderii.
(5) Asupra cererii de expertiza executorul se va pronunta de urgenta, fara citarea partilor, prin încheiere executorie care va cuprinde si stabilirea onorariului provizoriu care se cuvine expertului.
(6) Onorariul provizoriu va fi depus de partea interesata, sub sanctiunea decaderii, în ziua urmatoare comunicarii admiterii cererii de expertiza.
(7) Expertul va cita partile. Acestea pot desemna experti consilieri, dispozitiile art. 318 aplicându-se în mod corespunzator.
(8) Daca expertul nu va depune raportul în termenul fixat, ori daca din cauza nerespectarii termenului, a cauzat amânarea vânzarii, la cererea partii interesate, instanta de executare poate lua împotriva acestuia masurile prevazute la art. 176 alin. (1) pct. 2 lit. d) si de art. 178.

Art. 733. – (1) Daca valorificarea bunurilor urmeaza sa se faca prin vânzare la licitatie publica, executorul judecatoresc, în termen de cel mult o zi de la expirarea termenelor prevazute de art. 727 alin. (1) sau art. 728, va fixa, prin încheiere definitiva, data cu citarea în termen scurt a partilor, ziua, ora si locul licitatiei.
(2) Vânzarea nu se va putea face în mai putin de doua saptamâni, nici în mai mult de patru saptamâni de la data stabilirii pretului sau de la expirarea termenului prevazut la art. 728.
(3) Termenul se va putea scurta sau prelungi, daca atât creditorul cât si debitorul o vor cere.

Art. 734. – (1) Vânzarea la licitatie se va face la locul unde se afla bunurile sechestrate sau, daca exista motive temeinice, în alt loc.
(2) În cazul când în localitate exista târguri oficiale recunoscute si tinute în mod obisnuit cel putin o data pe saptamâna, vânzarea vitelor se va face obligatoriu în acele târguri, în zilele si orele de târg, chiar daca târgurile ar cadea în zilele nelucratoare sau de sarbatoare legala, fara a fi necesara încuviintarea instantei de executare.
(3) De asemenea, daca în localitate exista burse de marfuri sau cereale, toate marfurile sau cerealele, care sunt cotate la aceste burse, se vor vinde, la cererea creditorului sau a debitorului, prin intermediul lor.

Art. 735. – (1) Executorul judecatoresc îl va înstiinta pe creditor, debitor si tertul detinator al bunurilor sechestrate despre ziua, ora si locul vânzarii la licitatie, dupa dispozitiile privitoare la comunicarea si înmânarea citatiilor, cu cel putin 48 de ore înainte de termenul fixat pentru vânzare.
(2) Daca se vând titluri de valoare care nu sunt negociate la bursa de valori sau într-un sistem alternativ de tranzactionare, în conditiile art. 731 alin. (3), vor fi înstiintati societatea emitenta a titlului sau tertul caruia acestea au fost încredintate spre pastrare ori administrare, precum si ceilalti asociati ori mostenitorii acestora, daca au drepturi de preferinta la vânzare.

Art. 736. – (1) Cu cel putin 5 zile înainte de tinerea licitatiei, executorul judecatoresc va întocmi anunturile de vânzare, pe care le va afisa la locul licitatiei, la sediul executorului judecatoresc, al primariei de la locul vânzarii bunurilor si al instantei de executare, precum si în alte locuri publice. De asemenea, executorul va întocmi si publicatii de vânzare pe care le va aduce la cunostinta publicului printr-unul din ziarele locale sau, în lipsa, din cele de circulatie nationala, prin ziare, reviste sau alte publicatii existente ce sunt destinate comercializarii unor bunuri de natura celor scoase la vânzare, precum si pe pagini de internet deschise în acelasi scop.
(2) Publicatiile si anunturile de vânzare vor cuprinde:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numarul dosarului de executare;
c) numele executorului judecatoresc;
d) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului;
e) ziua, ora si locul licitatiei;
f) indicarea si descrierea sumara a bunurilor ce vor fi vândute la licitatie publica, cu aratarea pentru fiecare a pretului de începere a licitatiei, care este pretul prevazut în procesul-verbal de sechestru sau, dupa caz, cel stabilit prin expertiza; în cazul titlurilor de valoare nenegociabile, se va indica si locul de la care poate fi procurat, pe cheltuiala solicitantului, caietul de sarcini, prevazut de art. 731 alin. (4);
g) locul si data afisarii, în cazul anunturilor de vânzare;
h) semnatura si stampila executorului judecatoresc, în cazul anunturilor de vânzare.
(3) Îndeplinirea acestor formalitati se va constata prin procese-verbale încheiate de executorul judecatoresc.
(4) Cheltuielile de afisare si publicare vor fi avansate de catre creditorul urmaritor, care le va prelua din pretul bunurilor urmarite.
(5) În cazul nerespectarii dispozitiilor prezentului articol, la cererea partii interesate, instanta de executare poate lua împotriva executorului judecatoresc masurile prevazute la art. 176 alin. (1), pct. 2 lit. h) si de art. 178.
(6) Mentiunile de la alin. (2) lit. a) si c)- h) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.

Art. 737. – (1) Prin derogare de la dispozitiile art. 736, în cazul în care executarea se face în temeiul unui titlu executoriu privitor la o creanta a carei valoare nu depaseste 5.000 lei, sau atunci când bunurile sunt supuse pieirii, degradarii, alterarii sau deprecierii oricare ar fi valoarea titlului executoriu, executorul va putea restrânge formalitatile de publicitate numai la afisare si sa scurteze atât termenul de înstiintare a debitorului, cât si termenul de afisare, în masura în care aceasta ar fi suficienta pentru înstiintarea celor interesati.
(2) Creditorul, debitorul si tertul detinator vor putea fi încunostintati prin telegrama, telefax sau prin alte mijloace care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii lui.
Art. 738. – (1) Daca din orice cauza vânzarea se amâna, încunostintarea celor interesati si formalitatile de publicitate se vor îndeplini si pentru noul termen, care nu va putea fi mai scurt de o saptamâna nici mai lung de doua saptamâni.
(2) Daca vânzarea nu se poate termina în aceeasi zi, ea va continua în ziua urmatoare, iar executorul judecatoresc va aduce aceasta verbal la cunostinta celor de fata, afara de cazul în care ambele parti sunt de acord cu amânarea licitatiei. În acest din urma caz, costul formalitatilor de publicitate va fi suportat în mod egal de ambele parti, dispozitiile art. 736 alin. (4) fiind aplicabile în mod corespunzator.

Art. 739. – (1) În ziua fixata pentru vânzare, executorul judecatoresc se va duce la locul unde se afla bunurile sechestrate, va ridica sigiliile sau va primi bunurile de la persoana careia i-au fost încredintate, eliberându-i chitanta de primire.
(2) Executorul va verifica, dupa procesul-verbal de sechestru, numarul si starea bunurilor si va constata toate acestea, precum si lipsurile gasite, în procesul-verbal de licitatie.
(3) Daca vânzarea se va face în alt loc decât acela unde se gasesc bunurile ce urmeaza sa fie vândute, ele vor fi duse în acel loc, pe cheltuiala creditorului, în conditiile art. 736 alin. (4).

Art. 740. – (1) La cererea partii interesate, facuta, sub sanctiunea decaderii, înainte de începerea licitatiei, executorul va amâna vânzarea în cazul nerespectarii termenelor de înstiintare a creditorului, debitorului sau tertului detinator ori, dupa caz, a termenelor de afisare sau publicare a vânzarii. La acest termen, care nu poate fi mai lung de 20 de zile de la data fixata pentru prima vânzare, se vor reface formalitatile de publicitate încalcate, cu respectarea dispozitiilor art. 736.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile la vânzarea bunurilor supuse pieirii, degradarii, alterarii sau deprecierii, caz în care partea interesata va putea solicita numai luarea masurilor prevazute de art. 737.

Art. 741. – (1) Poate participa la licitatie orice persoana care este îndeobste cunoscuta ca fiind solvabila, are capacitate deplina de exercitiu, precum si capacitatea de a dobândi bunurile scoase la licitatie.
(2) Debitorul urmarit nu va putea fi adjudecatar, nici personal, nici prin persoana interpusa.
(3) Creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot, nici personal, nici prin persoane interpuse, sa adjudece bunurile oferite spre vânzare la un pret mai mic de 75% din pretul stabilit potrivit art. 732 alin. (1) sau alin. (2).

Art. 742. – (1) Participantii la licitatie trebuie sa consemneze, cel mai târziu pâna la începerea licitatiei, la dispozitia executorului judecatoresc, cel putin 10% din pretul de începere a licitatiei pentru bunurile pe care intentioneaza sa le cumpere.
(2) Creditorii urmaritori sau intervenienti nu au obligatia de a depune garantia prevazuta la alin. (1).
(3) Daca în localitatea unde are loc licitatia nu functioneaza nici o unitate din cele prevazute de lege pentru a face astfel de operatiuni sau daca licitatia se desfasoara în locuri izolate, garantia poate fi depusa si la executorul judecatoresc, pe baza de chitanta de primire, facându-se mentiune despre aceasta în procesul-verbal de licitatie.

Art. 743. – (1) Vânzarea la licitatie se va face în mod public de catre executorul judecatoresc, care va oferi bunurile spre vânzare prin trei strigari succesive.
(2) Pretul de la care începe licitatia este cel prevazut în publicatii sau anunturi, potrivit art. 736 alin. (2).
(3) În raport cu natura sau cu destinatia lor, bunurile se vor vinde, fiecare în parte sau mai multe împreuna, tinându-se seama în toate cazurile ca prin modul de vânzare acestea sa nu se deprecieze.
(4) În cazul când de la debitor s-au ridicat si sume de bani, vânzarea celorlalte bunuri nu se va putea face, decât în masura în care acele sume nu acopera creanta creditorului urmaritor si accesoriile acesteia, împreuna cu cheltuielile de executare.
(5) Bunul se adjudeca celui care, dupa trei strigari succesive, facute la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, ofera pretul cel mai mare, iar atunci când exista un singur concurent a oferit pretul de începere a licitatiei.
(6) Daca nu se obtine pretul de începere a licitatiei, la acelasi termen, bunul va fi din nou scos la vânzare, caz în care licitatia va începe de la pretul de 75% din cel prevazut în publicatii sau anunturi, iar bunul va fi vândut celui care va oferi pretul cel mai mare.
(7) Daca nu se ofera nici pretul minim prevazut la alin. (6), licitatia se va amâna la un alt termen pentru care se vor îndeplini din nou formalitatile de publicitate prevazute de art. 736. La acest termen, care nu poate fi mai lung de 20 de zile de la data primei licitatii, licitatia va începe de la 50% din pretul initial prevazut în publicatii sau anunturi. Daca nu se va obtine nici acest pret, bunurile vor fi vândute, la acelasi termen, la cel mai mare pret oferit, chiar si atunci când la licitatie s-a prezentat un singur ofertant.
(8) În toate cazurile, la pret egal, va fi preferat cel care are un drept de preemptiune asupra bunului urmarit.
(9) Dispozitiile alin. (6) si alin. (7) nu sunt aplicabile la vânzarea bunurilor supuse pieirii, degradarii, alterarii sau deprecierii. În aceste cazuri, vânzarea se va face la orice pret si oricare ar fi numarul concurentilor, chiar la primul termen.
(10) Executorul va tine o lista cu bunurile vândute si pretul cu care s-au vândut.

Art. 744. – Daca nu a participat la licitatie, în termen de 5 zile de la adjudecarea bunului, cel care este titularul unui drept de preemptiune va putea sa-si exercite dreptul, printr-o declaratie scrisa adresata executorului judecatoresc, si sa consemneze pretul la care acesta a fost adjudecat, sub sanctiunea decaderii. În acest din urma caz, titularul dreptului de preemptiune va fi socotit adjudecatar si va fi tinut de plata pretului în conditiile art. 745.

Art. 745. – (1) Dupa adjudecarea bunului, adjudecatarul este obligat sa depuna de îndata întregul pret, în numerar ori cu ordin de plata sau orice alt instrument legal de plata; la cererea sa, acceptata de creditor sau de reprezentantul sau, pretul se va putea depune si ulterior, în cel mult 5 zile de la data licitatiei.
(2) În cazul în care adjudecatar este însusi creditorul urmaritor si nu participa alti creditori la urmarire sau, desi participa, acestia se afla într-un rang de preferinta inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune în contul pretului creanta sa, în tot sau în parte. Daca pretul bunului este mai mare decât valoarea creantei, creditorul va putea depune în contul pretului creanta sa numai daca depune, de îndata sau în cel mult 5 zile de la data licitatiei, diferenta dintre pretul de adjudecare si valoarea creantei.
(3) Daca pretul sau, dupa caz, diferenta de pret nu se va depune potrivit alin. (1) sau (2), se va relua licitatia sau, dupa caz, o alta modalitate de valorificare a bunului, la acelasi termen sau la un alt termen, pentru care se vor împlini formalitatile de publicitate prevazute de art. 736, iar primul adjudecatar va fi raspunzator atât de scaderea pretului obtinut la a doua vânzare, cât si de cheltuielile facute pentru aceasta; aceste sume se vor stabili de catre executorul judecatoresc prin proces-verbal care constituie titlu executoriu si se vor retine cu precadere din suma depusa conform art. 742.
(4) Executorul judecatoresc va consemna de îndata sumele de bani încasate, pastrând dovada consemnarii. Despre aceasta el va face mentiune si în procesul-verbal de licitatie.

Art. 746. – (1) Licitatia se va închide de îndata ce din sumele obtinute se pot acoperi toate creantele ce se urmaresc, precum si toate cheltuielile de executare.
(2) Executorul judecatoresc va declara închisa licitatia si în cazul în care, în timpul acesteia, survine vreuna din situatiile prevazute de art. 679 sau, dupa caz, de art. 725.

Art. 747. – (1) Dupa închiderea licitatiei, executorul judecatoresc va întocmi un proces-verbal despre desfasurarea si rezultatul acesteia. Acest proces-verbal va cuprinde, în afara datelor si mentiunilor prevazute la art. 657, sub sanctiunea nulitatii:
a) aratarea locului, datei si orei când licitatia a început si s-a terminat;
b) indicarea procesului-verbal de sechestru si constatarile prevazute în art. 739 alin. (2);
c) aratarea bunurilor vândute, pretul rezultat din vânzarea lor, precum si numele sau denumirea fiecarui adjudecatar.
(2) Procesul-verbal va fi semnat de executor, de debitorul si creditorul urmaritor, daca au fost de fata, precum si de adjudecatar. Daca vreuna din aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze, se va face mentiune despre aceasta în procesul-verbal.
(3) Lista prevazuta la art. 743 alin. (10) si raportul de expertiza, daca va fi cazul, se anexeaza la procesul-verbal si se pastreaza împreuna cu procesul-verbal de licitatie la dosarul de executare.

Art. 748. – (1) Executorul judecatoresc va elibera, sub semnatura sa, fiecarui adjudecatar în parte, un certificat de adjudecare, care va cuprinde data si locul licitatiei, numele adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat si, dupa caz, a pretului platit sau care urmeaza sa fie platit.
(2) Certificatul eliberat fiecarui adjudecatar constituie dovada titlului de proprietate asupra bunurilor vândute; în cazul titlurilor de valoare nominative, adjudecatarul va putea obtine transferul acestora pe numele sau, în temeiul certificatului de adjudecare.
(3) În toate cazurile, predarea bunului se va face dupa achitarea integrala a pretului; pâna la predare, debitorul suporta riscul pieirii bunului adjudecat.
(4) Dupa predare, executorul va dispune, din oficiu, daca este cazul, radierea din registrele de publicitate a drepturilor si sarcinilor stinse prin adjudecare care grevau anterior bunul adjudecat.

Art. 749. – Prin adjudecare cumparatorul devine, de la data predarii, proprietarul bunului adjudecat liber de orice sarcini, care se stramuta de drept asupra pretului platit.


§ 4. Dispozitii speciale


Art. 750. – (1) În cazul în care bunul sechestrat nu s-a putut vinde în conditiile prezentei sectiuni, orice creditor care, potrivit legii, putea cere executarea silita asupra bunurilor mobile ale debitorului, îl poate prelua în contul creantei sale la pretul stabilit în publicatiile sau anunturile de vânzare pentru ultimul termen de licitatie. Daca acest pret este mai mare decât valoarea creantei, creditorul poate prelua bunul numai daca depune, în conditiile art. 745 alin. (1), suma de bani ce reprezinta diferenta dintre pret si valoarea creantei.
(2) Daca mai multi creditori vor sa preia bunul în conditiile alin. (1), acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferinta stabilite de art. 835 si art. 837. În cazul creditorilor de rang egal, acestia vor prelua bunul în coproprietate proportional cu valoarea creantei fiecaruia.

Art. 751. – (1) În cazul vânzarilor la licitatie publica facute în conditiile prezentei sectiuni nu este admisibila nici o cerere de desfiintare a vânzarii împotriva tertului adjudecatar care a platit pretul, în afara de cazul în care a existat frauda din partea acestuia. Asemenea cerere nu poate fi facuta decât pe cale de actiune principala.
(2) Când adjudecatar a fost creditorul, vânzarea va putea fi desfiintata, daca exista temei de nulitate, potrivit dreptului comun.

Art. 752. – (1) Bunurile sechestrate, care nu au putut fi valorificate în conditiile prezentei sectiuni, ramân indisponibilizate cel mult 1 an de la data aplicarii sechestrului. În cursul acestui termen, executorul poate proceda din nou la valorificarea acestor bunuri. Daca nici dupa expirarea acestui termen bunurile nu pot fi valorificate, ele se restituie din oficiu debitorului sau unui reprezentant al sau.
(2) În cazul în care debitorul caruia ar urma sa i se restituie bunurile potrivit alin. (1) nu se mai afla la domiciliul cunoscut si nici nu ar putea fi identificat în alt loc iar bunurile respective ar urma sa treaca, potrivit legii, în proprietatea privata a statului, executorul judecatoresc le va preda organului competent.
(3) Despre predarea bunurilor prevazute la alin. (2) executorul judecatoresc va încheia un proces-verbal, ce va fi semnat de el si de organul caruia i s-a facut predarea.


Sectiunea a 3-a
Poprirea


Art. 753. – (1) Sunt supuse urmaririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului ori detinute în numele sau de o a treia persoana, sau pe care aceasta din urma i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în conditiile art. 708 alin. (1), pot fi poprite si bunurile mobile corporale ale debitorului detinute de un tert în numele sau.
(2) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmaririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât si încasarile viitoare, cu respectarea limitelor prevazute de art. 704, daca este cazul.
(3) Poprirea se poate înfiinta si asupra sumelor sau bunurilor pe care creditorul le datoreaza debitorului, daca ambele creante sunt certe si lichide.
(4) Se va putea popri si creanta cu termen ori sub conditie. În acest caz, poprirea nu va putea fi executata decât dupa ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii conditiei.
(5) Nu sunt supuse executarii silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie;
b) sumele reprezentând credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente platii drepturilor salariale viitoare, pe o perioada de 3 luni de la data înfiintarii popririi. Atunci când asupra aceluiasi cont sunt înfiintate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plati aferente drepturilor salariale viitoare se calculeaza o singura data de la momentul înfiintarii primei popriri.

Art. 754. – (1) Poprirea se înfiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.
(2) În cazul popririi pe conturile unei persoane fizice sau juridice, competenta apartine executorului judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului, ori, dupa caz, de la sediul principal sau, dupa caz, de la sediile secundare ale bancii unde debitorul si-a deschis contul. Daca debitorul are mai multe conturi deschise, competenta apartine executorului judecatoresc de la oricare din locurile unde acestea au fost deschise.

Art. 755. – (1) Poprirea se înfiinteaza fara somatie, în baza încheierii de încuviintare a executarii, prin adresa însotita de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata celei de-a treia persoane aratate la art. 753 alin. (1), înstiintându-se si debitorul despre masura luata.
(2) În adresa de înfiintare a popririi se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine, potrivit alin. (1), tert poprit, interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile ce i le datoreaza ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit.
(3) Adresa de înfiintare a popririi va cuprinde numele si domiciliul debitorului persoana fizica ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscala, daca sunt cunoscute.
(4) În cazul în care se solicita înfiintarea popririi pentru toate conturile unei persoane fizice sau juridice, inclusiv pentru conturile subunitatilor fara personalitate juridica ale acesteia din urma, se vor indica, daca sunt cunoscute, elementele de identificare pentru fiecare cont în parte, respectiv pentru fiecare subunitate fara personalitate juridica a debitorului persoana juridica.
(5) În cazul în care adresa de înfiintare a popririi se transmite unei unitati operationale a unei banci, poprirea va fi înfiintata numai asupra conturilor pe care debitorul urmarit le are deschise la acea unitate. Daca debitorul nu are cont deschis la unitatea bancara sesizata, aceasta va informa executorul cu privire la conturile deschise de debitor la alte unitati operationale.
(6) Dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile si în cazurile în care poprirea se înfiinteaza asupra titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmaribile ce se afla în pastrare la unitati specializate.
(7) În cazul în care poprirea a fost înfiintata ca masura de asigurare si nu a fost desfiintata pâna la obtinerea titlului executoriu, se va comunica tertului poprit copie certificata de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligatiilor prevazute de art. 759. Titlul executoriu va fi însotit de o adresa care va cuprinde numele si domiciliul debitorului persoana fizica ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul, precum si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscala, daca sunt cunoscute, numarul si data adresei în baza careia s-a înfiintat poprirea asiguratorie, numarul dosarului de executare si datele de identificare a contului în care a fost consemnata suma poprita asiguratoriu.
(8) Dupa înfiintarea popririi, orice alt creditor al debitorului poprit va putea sa popreasca aceeasi creanta pâna la eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din poprire, cu respectarea dispozitiilor art. 759.

Art. 756. – (1) La data comunicarii adresei de înfiintare a popririi catre tertul poprit sunt indisponibilizate toate sumele si bunurile poprite. Din momentul indisponibilizarii si pâna la achitarea integrala a obligatiilor prevazute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendarii urmaririi silite prin poprire, tertul poprit nu va face nici o alta plata sau alta operatiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, daca legea nu prevede altfel.
(2) Când se popresc sume cu scadente succesive, indisponibilizarea se întinde nu numai asupra sumelor ajunse la scadenta, ci si asupra celor exigibile în viitor.
(3) Indisponibilizarea se întinde si asupra fructelor civile ale creantei poprite, precum si asupra oricaror alte accesorii nascute chiar dupa înfiintarea popririi.
(4) Prin efectul indisponibilitatii, plata sau cesiunea creantei poprite nu va fi opozabila creditorului popritor. De asemenea, nu pot fi opuse creditorului popritor actele de dispozitie de orice fel facute ulterior înfiintarii popririi de debitorul poprit asupra bunurilor poprite.
(5) Poprirea întrerupe prescriptia nu numai cu privire la creanta poprita, dar si în ce priveste creanta pentru acoperirea careia ea a fost înfiintata.
(6) Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile poprite nu va înceta decât daca debitorul consemneaza, cu afectatiune speciala, toate sumele pentru acoperirea carora a fost înfiintata poprirea, la dispozitia creditorului urmaritor, în conditiile prevazute de art. 696. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecatoresc, care va înstiinta de îndata pe tertul poprit.
(7) În cazul sumelor urmaribile reprezentând venituri si disponibilitati în valuta, bancile sunt autorizate sa efectueze convertirea în lei a sumelor în valuta, fara consimtamântul titularului de cont, la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a României pentru ziua respectiva, în vederea consemnarii acestora potrivit dispozitiilor art. 759.

Art. 757. – (1) În cazul când creanta poprita este garantata cu ipoteca sau cu alta garantie reala, creditorul popritor va fi în drept sa ceara, pe baza unei copii legalizate de pe adresa de înfiintare a popririi, ca poprirea sa fie înscrisa în cartea funciara sau în alte registre de publicitate, dupa caz.
(2) Daca garantia ipotecara este aratata în cererea de poprire, executorul judecatoresc va solicita din oficiu înscrierea în cartea funciara sau în alte registre de publicitate, dupa caz.
(3) Radierea acestei înscrieri nu se va putea dispune decât cu citarea creditorului la cererea caruia ea a fost facuta.

Art. 758. – (1) Poprirea ramâne în fiinta si atunci când debitorul îsi schimba locul de munca sau este pensionat. În aceste cazuri, tertul poprit va trimite actele prin care s-a înfiintat poprirea unitatii la care se afla noul loc de munca al debitorului sau organului de asigurari sociale competent care, de la data primirii acestor acte, devine tert poprit.
(2) Daca debitorul paraseste unitatea fara ca aceasta sa cunoasca noul loc de munca, ea îl va încunostinta pe creditor despre aceasta împrejurare. Dupa aflarea noului loc de munca al debitorului, creditorul îl va aduce la cunostinta unitatii de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit alin. (1).

Art. 759. – (1) În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:
1. sa consemneze suma de bani, daca creanta poprita este exigibila, sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile poprite si sa trimita dovada executorului judecatoresc, în cazul popririi înfiintate pentru realizarea altor creante decât cele aratate la pct. 2;
2. sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, în cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de întretinere sau de alocatie pentru copii, precum si în cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. La cererea creditorului, suma îi va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului.
(2) Daca sunt înfiintate mai multe popriri, tertul poprit va proceda potrivit alin. (1), comunicând, dupa caz, executorului ori creditorilor aratati la pct. 1 si 2 din acelasi alineat, numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare în parte.
(3) Tertul în mâinile caruia se afla bunurile mobile poprite este supus tuturor îndatoririlor si sanctiunilor prevazute de lege pentru custozii de bunuri sechestrate.
(4) În cazul când poprirea s-a facut asupra unor bunuri mobile si termenul de restituire este scadent, tertul poate cere executorului sa le încredinteze unui custode.
(5) Daca bunurile sunt supuse pieirii, degradarii, alterarii sau deprecierii, ori când pastrarea lor reclama cheltuieli disproportionate în raport cu valoarea lor si nici unul dintre creditorii popritori nu se ofera sa suporte aceste cheltuieli, executorul judecatoresc poate dispune vânzarea lor imediata si consemnarea sumei astfel obtinute.
(6) Tertul poprit nu va putea face contestatie împotriva popririi. El îsi va formula apararile în instanta de validare.

Art. 760. – (1) Executorul judecatoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, în conditiile dispozitiilor art. 759 alin. (1) pct. 1 si ale art. 834 si urmatoarele.
(2) În cazul creditorilor care nu locuiesc sau nu-si au sediul în localitatea unde functioneaza executorul, sumele consemnate de tertul poprit vor fi trimise acestora la adresa indicata în cererea de înfiintare a popririi ori vor fi virate în contul indicat de acestia, pe cheltuiala debitorului.

Art. 761. – (1) În cazul în care sunt înfiintate mai multe popriri si sumele pentru care s-a dispus înfiintarea popririi depasesc suma urmaribila din veniturile debitorului, tertul poprit, în termenul prevazut de art. 759 alin. (1), va retine si consemna suma urmaribila, înstiintându-i pe executorii judecatoresti care au înfiintat popririle, dispozitiile art. 633 aplicându-se în mod corespunzator.
(2) Distribuirea se va face de catre executorul judecatoresc competent, potrivit dispozitiilor art. 834 si urmatoarele.

Art. 762. – (1) Daca tertul poprit nu-si îndeplineste obligatiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc sa consemneze suma urmaribila a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmaritor, debitorul sau executorul judecatoresc, în termen de cel mult o luna de la data când tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanta de executare, în vederea validarii popririi.
(2) Instanta va cita creditorul urmaritor si pe cei intervenienti, daca este cazul, precum si pe debitorul si tertul poprit si, la termenul fixat pentru judecarea cererii de validare, va putea dispune administrarea oricarei probe necesare solutionarii acesteia, care este admisibila potrivit normelor de drept comun. În instanta de validare, tertul poprit poate opune creditorului urmaritor toate exceptiile si mijloacele de aparare pe care le-ar putea opune debitorului în masura în care ele se întemeiaza pe o cauza anterioara popririi.
(3) Daca din probele administrate rezulta ca tertul poprit datoreaza sume de bani debitorului, instanta va da o hotarâre de validare a popririi, prin care va obliga tertul poprit sa plateasca creditorului, în limita creantei, suma datorata debitorului, iar, în caz contrar, va hotarî desfiintarea popririi.
(4) Poprirea înfiintata asupra unei creante cu termen sau sub conditie va putea fi validata, dar hotarârea nu va putea fi executata decât dupa ajungerea creantei la termen sau, dupa caz, la data îndeplinirii conditiei.
(5) Daca sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaza atât pentru sumele ajunse la scadenta, cât si pentru cele care vor fi scadente în viitor, în acest ultim caz validarea producându-si efectele numai la data când sumele devin scadente. În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pentru sumele viitoare, instanta va dispune mentinerea popririi, pâna la realizarea integrala a creantei.
(6) Daca poprirea a fost înfiintata asupra unor bunuri mobile care se aflau, la data înfiintarii ei, în mâinile tertului poprit, instanta va hotarî vânzarea lor.
(7) Daca poprirea a fost înfiintata asupra unor bunuri mobile datorate debitorului, dar care, la data validarii, nu se mai aflau în posesia tertului, acesta va fi obligat, prin hotarârea de validare, la contravaloarea acestor bunuri, caz în care va fi urmarit direct de catre executorul judecatoresc.
(8) Tertul poprit care, cu rea-credinta, a refuzat sa-si îndeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeasi hotarâre de validare, cu o suma cuprinsa între 2.000 si 10.000 lei.

Art. 763. – Hotarârea data cu privire la validarea popririi este supusa numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.

Art. 764. – (1) Hotarârea de validare ramasa definitiva constituie titlu executoriu împotriva tertului poprit, pâna la concurenta sumelor pentru care s-a facut validarea.
(2) Dupa validarea popririi, tertul poprit va proceda, dupa caz, la consemnarea sau plata prevazuta la art. 759, în limita sumei determinate expres în hotarârea de validare. În caz de nerespectare a acestor obligatii, executarea silita se va face împotriva tertului poprit, pe baza hotarârii de validare, în limita sumei ce trebuia consemnata sau platita.
(3) Creditorul popritor, în masura în care creanta sa nu va putea fi acoperita prin executarea hotarârii de validare, se va putea întoarce cu alte urmariri silite împotriva debitorului poprit.
(4) În cazul în care creanta debitorului poprit este garantata cu ipoteca, dupa ce hotarârea de validare a devenit definitiva, se va intabula în cartea funciara stramutarea dreptului de ipoteca, în favoarea tuturor creditorilor care au obtinut validarea.

Art. 765. – Daca poprirea a fost înfiintata asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile, corporale sau incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispozitiilor prevazute pentru urmarirea mobiliara propriu-zisa, tinând seama si de reglementarile speciale referitoare la aceste bunuri, precum si la eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute potrivit dispozitiilor art. 834 si urmatoarele.

Art. 766. – (1) Daca dupa înfiintarea popririi, cauza în temeiul careia s-a înfiintat aceasta a încetat sa mai existe, executorul judecatoresc, din oficiu sau la cererea debitorului poprit, va desfiinta poprirea printr-o adresa catre tertul poprit. Atunci când poprirea a fost validata, desfiintarea acesteia se va face de instanta de executare prin încheiere executorie, data cu citarea partilor.
(2) Când creanta debitorului poprit este garantata cu ipoteca, acesta va putea cere, în temeiul acestei adrese sau, dupa caz, a încheierii ramase definitive, radierea notarii popririi sau a intabularii stramutarii dreptului de ipoteca în cartea funciara.
(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica în mod corespunzator în cazul radierii popririi asupra unor creante sau altor bunuri mobile, corporale sau incorporale, înscrise în alte registre de publicitate decât cartea funciara.


Sectiunea a 4-a
Urmarirea fructelor si a veniturilor imobilelor

§ 1. Urmarirea silita a fructelor neculese
si a recoltelor prinse de radacini


Art. 767. – Fructele neculese si recoltele prinse de radacini apartinând debitorului, nu se pot urmari decât pe baza de titluri executorii; ele se pot însa sechestra, potrivit dispozitiilor art. 918 si urmatoarele.

Art. 768. – Urmarirea fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini nu se va putea face decât în cele 6 saptamâni dinaintea coacerii lor si va fi precedata de o somatie cu doua zile înaintea urmaririi. Sechestrarea însa se va putea face în orice timp.

Art. 769. – (1) Urmarirea acestor fructe se va face prin mijlocirea unui executor judecatoresc, care va proceda la sechestrarea acestora si la numirea unui custode, ales potrivit regulilor aplicabile urmaririi mobiliare propriu-zise.
(2) Cu acest prilej, executorul va încheia un proces-verbal semnat de acesta si de persoanele care, potrivit legii au asistat la aplicarea sechestrului. Câte un exemplar al procesului-verbal se va preda creditorului, debitorului si custodelui, iar unul se va lasa la primaria în raza careia se afla bunurile sechestrate.
(3) De asemenea, executorul va trimite de îndata, din oficiu, un exemplar al procesul-verbal de sechestru, pentru a fi notata urmarirea în cartea funciara. Prin efectul acestei notari, urmarirea va fi opozabila tuturor celor care dobândesc vreun drept asupra imobilului ori asupra fructelor sau recoltelor sechestrate.
(4) Dispozitiile art. 718-720 se aplica în mod corespunzator.

Art. 770. – (1) Custodele va avea îndatorirea de a pastra, culege si depozita fructele sau recoltele, cheltuielile necesare fiind avansate de creditorul urmaritor, potrivit art. 736 alin. (4).
(2) Se vor aplica, prin asemanare, acestui custode dispozitiile art. 722 si art. 723.

Art. 771. – (1) Executorul judecatoresc va hotarî, dupa caz, vânzarea fructelor sau a recoltelor asa cum sunt prinse de radacini sau dupa ce vor fi culese.
(2) Vânzarea va fi anuntata, cu cel putin 5 zile înainte de termen, la primaria comunei respective, la domiciliul debitorului si locul unde se face vânzarea, precum si în alte locuri publice.
(3) Ea se va face în zilele, la orele si în locul hotarâte de executor, cu preferinta în zilele nelucratoare si în zilele de târg sau bâlci, fie la fata locului, fie în târg sau bâlci.
(4) Vânzarea se va face prin licitatie publica si, de preferinta, pe bani gata, în prezenta unui agent al politiei sau a unui reprezentant al jandarmeriei, ori, în lipsa, a primarului sau a unui delegat al primariei, si a debitorului sau chiar în lipsa acestuia, daca a fost legal citat. În cazul fructelor sau recoltelor prinse de radacini, pretul se va putea depune, cu acordul creditorului sau al reprezentantului sau, si ulterior, în cel mult 5 zile de la data licitatiei. În toate cazurile, intrarea în posesia bunurilor adjudecate se va face numai dupa plata integrala a pretului.
(5) Executorul judecatoresc va putea încuviinta ca vânzarea sa se faca de catre custode, chiar prin buna învoiala, pe pretul curent, fara ca acesta sa mai fie tinut de depozitare, în cazurile când:
1. fructele sau recolta sunt supuse pieirii, degradarii, alterarii sau deprecierii si vânzarea trebuie facuta de urgenta;
2. depozitarea nu este cu putinta sau da loc la cheltuieli disproportionate în raport cu valoarea fructelor sau recoltelor.
(6) În cazurile aratate la alin. (5), vânzarea se va face cu încunostintarea creditorului si a debitorului.
(7) Sumele rezultate din vânzarea facuta de custode vor fi consemnate de acesta la unitatea prevazuta de lege, în 24 de ore de la încasare, iar recipisa de consemnare va fi depusa de îndata la executor, împreuna cu o lista care va fi semnata de custode si de cumparatori si în care se vor arata fructele sau recolta vânduta si pretul de vânzare.
(8) Dispozitiile art. 727-752, precum si cele ale art. 834-857 se aplica în mod corespunzator.


§2. Urmarirea veniturilor generale ale imobilelor


Art. 772. – (1) Se pot urmari toate veniturile prezente si viitoare ale imobilelor ce sunt proprietatea debitorului sau asupra carora el are un drept de uzufruct.
(2) De asemenea, se pot urmari si veniturile debitorului arendas sau chirias provenite din exploatarea imobilelor arendate sau închiriate.
(3) Urmarirea veniturilor unui imobil nu va putea fi încuviintata daca exista o urmarire imobiliara asupra aceluiasi imobil.

Art. 773. – (1) Cererea de urmarire este de competenta executorului judecatoresc în raza caruia se afla imobilul ale carui venituri se urmaresc si va cuprinde, în afara de mentiunile aratate în art. 643, aratarea imobilului ale carui venituri se urmaresc.
(2) Prin încheierea de încuviintare a urmaririi, executorul va numi si un administrator-sechestru, pentru administrarea veniturilor imobilului.

Art. 774. – (1) Poate fi numit administrator-sechestru creditorul, debitorul sau o alta persoana fizica ori persoana juridica.
(2) Când administrator-sechestru este numita o alta persoana decât debitorul, executorul îi va fixa drept remuneratie o suma, tinând seama de activitatea depusa, stabilind, totodata, si modalitatea de plata.
(3) În cazul neîndeplinirii obligatiilor stabilite în sarcina sa, administratorul-sechestru, la cererea oricarei persoane interesate, poate fi revocat de catre executorul judecatoresc si înlocuit cu alta persoana.
(4) De asemenea, la cerere, administratorul-sechestru poate fi obligat la despagubiri de catre instanta de executare.

Art. 775. – (1) Administratorul-sechestru este îndatorat sa ia masuri de conservare si de întretinere în buna stare a imobilului, sa faca însamântari sau plantatii pomicole ori viticole si sa încaseze chiriile si arenzile sau alte venituri ale imobilului, sa plateasca impozitele si taxele locale, dobânzile creantelor ipotecare, primele de asigurare si, în general, orice alte prestatii cu scadente succesive în legatura cu acel imobil.
(2) El este autorizat sa retina, pentru cheltuielile de administrare, cel mult 10% din sumele încasate, fiind obligat sa consemneze restul, în 24 de ore de la încasare, la unitatea prevazuta de lege si sa remita recipisele de îndata executorului judecatoresc.
(3) Administratorul-sechestru este în drept sa denunte contractele de locatiune existente, potrivit clauzelor contractuale, sa ceara evacuarea locatarilor, cu încuviintarea instantei de executare, si sa exercite în numele proprietarului dreptul de retentie.
(4) În caz de pericol în întârziere, el va putea lua masuri de conservare sau de asigurare pe care le reclama o buna administrare.
(5) Administratorul-sechestru nu va putea însa încheia contracte de închiriere sau de arendare decât pe termen de cel mult 2 ani si numai cu încuviintarea instantei de executare, prin încheiere definitiva, data în camera de consiliu, cu citarea partilor.
(6) În afara de cazul de evacuare prevazut la alin. (3), încuviintarea instantei de executare este necesara si pentru intentarea actiunilor.

Art. 776. – În cazul când asupra aceluiasi imobil s-au încuviintat urmariri generale de venituri la cererea mai multor creditori, ele vor fi conexate, potrivit dispozitiilor art. 633, desemnându-se totodata un singur administrator-sechestru în persoana celui dintâi numit sau a aceluia care ar prezenta mai multe garantii.

Art. 777. – (1) Executorul judecatoresc va afisa de îndata încheierea de încuviintare a urmaririi la sediul organului de executare, la instanta de executare si la sediul primariei în raza careia se afla imobilul. De asemenea, încheierea va fi publicata si într-un ziar local, daca exista.
(2) Un exemplar al încheierii se va trimite din oficiu, pentru a se face notarea urmaririi în cartea funciara.

Art. 778. – (1) Dupa încuviintarea urmaririi, executorul se va deplasa la fata locului, însotit de administratorul-sechestru, caruia îi va preda, pe baza de inventar, bunurile ale caror venituri sunt urmarite.
(2) Totodata, executorul va notifica, printr-o înstiintare scrisa, pe chiriasi, pe arendasi sau pe cei care au alte contracte de exploatare a imobilului, ca toate veniturile acestuia sunt sechestrate si ca sunt îndatorati ca în viitor sa plateasca chiriile, arenzile sau alte venituri rezultate din contractele de exploatare a imobilului, direct administratorului-sechestru ori sa le consemneze la unitatea prevazuta de lege, depunând recipisele la administratorul-sechestru.
(3) Executorul va încheia un proces-verbal prin care va constata aducerea la îndeplinire a celor de mai sus si care va fi semnat de el si de administratorul-sechestru.
(4) Procesul-verbal va fi încheiat în 3 exemplare din care unul va fi predat administratorului-sechestru, altul va fi comunicat debitorului, împreuna cu încheierea de încuviintare a urmaririi, în conditiile art. 645 si urmatoarele, iar al treilea va fi atasat la dosarul de executare, împreuna cu dovezile de comunicare a înstiintarilor facute chiriasilor si arendasilor.
(5) Executorul va putea sechestra veniturile, în conditiile alin. (1)-(4), chiar în lipsa administratorului-sechestru, urmând ca acestuia sa i se predea bunurile ulterior.
(6) Administratorul-sechestru, care nu a cerut predarea bunurilor în termen de 10 zile de la comunicarea numirii, va fi socotit ca nu accepta aceasta însarcinare. Acesta si cel care refuza în mod expres însarcinarea vor fi înlocuiti de îndata cu alta persoana prin încheiere data de executor fara citarea partilor.

Art. 779. – (1) De la data notarii în cartea funciara, urmarirea va fi opozabila tuturor dobânditorilor de drepturi asupra imobilului.
(2) De la aceeasi data, cesiunile de venituri, contractele de închiriere, de arendare sau de exploatare a imobilului, inclusiv cesiunile de drepturi rezultând din aceste contracte, nu vor fi opozabile creditorului urmaritor.
(3) De la data notificarii sechestrului persoanelor aratate la art. 778 alin. (2), plata chiriilor, arenzilor sau altor venituri ale imobilului facuta debitorului va fi, de asemenea, inopozabila creditorului urmaritor.
(4) Plata sumelor aratate la alin. (3), facuta debitorului, înainte de data notificarii si de termenul fixat în contractul respectiv, va fi opozabila creditorului urmaritor numai daca este constatata printr-un înscris cu data certa.

Art. 780. – În cazul în care debitorul ocupa el însusi imobilul ale carui venituri sunt urmarite, la cererea creditorului, instanta de executare va putea, dupa împrejurari, sa ordone evacuarea, în tot sau în parte, a imobilului fie de îndata, fie într-un anumit termen, în scopul asigurarii unei mai bune exploatari a acestuia.

Art. 781. – Daca debitorul nu are alte mijloace de subzistenta, la cererea sa, executorul judecatoresc va putea dispune ca o parte din venituri sa serveasca pentru întretinerea lui si a familiei sale, pe toata durata urmaririi, dispozitiile art. 804 aplicându-se în mod corespunzator.

Art. 782. – (1) La sfârsitul fiecarui semestru, socotit de la data predarii imobilului, sau de la data fixata de executor, precum si la sfârsitul gestiunii, administratorul-sechestru este dator sa prezinte o dare de seama, în fata executorului si a partilor interesate, cu privire la veniturile încasate si cheltuielile efectuate, pe baza de documente justificative.
(2) Executorul va verifica socotelile si, daca acestea sunt regulat întocmite si corespund realitatii, va da descarcare administratorului-sechestru, prin încheiere, data fara citarea partilor. În caz contrar, la cererea partii interesate sau din oficiu, executorul va dispune, prin încheiere, revocarea din functie a administratorului-sechestru si numirea altei persoane.
(3) Remuneratia administratorului-sechestru va fi platita numai daca socotelile au fost date si aprobate, primind descarcare de la executor.

Art. 783. – (1) Dupa fiecare depunere de socoteli, sumele rezultate din urmarire vor fi eliberate sau, dupa caz, distribuite între creditori, potrivit dispozitiilor art. 834 si urmatoarele.
(2) În caz de concurs între urmarirea generala de venituri si o urmarire imobiliara, înfiintata ulterior de un creditor ipotecar în rang prioritar, acesta din urma va avea drept de preferinta asupra veniturilor nedistribuite.

Art. 784. – Urmarirea de venituri înceteaza:
1. prin renuntare la urmarire, facuta de toti creditorii urmaritori si intervenienti;
2. prin plata creantelor acestora, inclusiv dobânzile si cheltuielile de judecata si de executare;
3. prin depunerea, cu afectatiune speciala, a sumelor pentru care s-a facut urmarirea, în conditiile art. 696;
4. prin adjudecarea silita a imobilului;
5. prin trecerea unui termen de 5 ani de la înfiintarea ei, chiar daca creditorul urmaritor nu a fost îndestulat. Se excepteaza cazul când se urmaresc veniturile unui uzufruct.


Capitolul II
Urmarirea imobiliara

Sectiunea I
Bunurile imobile care pot fi urmarite


Art. 785. – (1) Sunt supuse urmaririi silite imobiliare bunurile imobile.
(2) Pot forma obiectul urmaririi silite imobiliare si dreptul de uzufruct asupra unui imobil, precum si dreptul de superficie.
(3) Dreptul de servitute poate fi urmarit silit numai odata cu fondul dominant caruia îi profita.
(4) Nu sunt supuse urmaririi silite imobilele declarate neurmaribile în cazurile si în conditiile prevazute de lege.
(5) În cazul titlurilor executorii privitoare la creante a caror valoare nu depaseste 5.000 lei inclusiv, urmarirea bunurilor imobile ale debitorului poate fi facuta numai daca acesta nu are alte bunuri urmaribile.

Art. 786. – (1) Urmarirea imobilelor înscrise în cartea funciara se face pe corpuri de carte funciara în întregimea lor.
(2) Se pot urmari în mod separat constructiile ce formeaza o proprietate distincta de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe tronsoane, etaje sau pe apartamente, precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declara imobile.

Art. 787. – (1) Urmarirea silita imobiliara se întinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii imobilului, prevazute de Codul civil.
(2) Bunurile accesorii nu pot fi urmarite decât odata cu imobilul.

Art. 788. – (1) Imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie judecatoreasca nu poate fi urmarit silit înaintea urmaririi mobilelor sale.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu împiedica urmarirea silita asupra unui imobil aflat în proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdictie judecatoreasca si a unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu, daca obligatia prevazuta în titlul executoriu este comuna.

Art. 789. – (1) Creditorii, care au ipoteca înscrisa asupra unui imobil, îl pot urmari în orice mâini ar trece si pot cere vânzarea lui pentru a se îndestula din pretul rezultat.
(2) Cu toate acestea, în cazul în care se urmareste un imobil ipotecat care a fost ulterior înstrainat, dobânditorul, care nu este personal obligat pentru creanta ipotecara, poate sa se opuna la vânzarea imobilului ipotecat, daca au ramas alte imobile ipotecate în posesia debitorului principal si sa ceara instantei de executare urmarirea prealabila a acestora din urma, dupa regulile prevazute de Codul civil în materie de fidejusiune. Pe durata urmaririi acestor bunuri, urmarirea imobilului apartinând tertului dobânditor este suspendata.
(3) Contestatia prin care tertul dobânditor se opune la scoaterea la vânzare se va putea face, sub sanctiunea decaderii, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii prin care s-a dispus notarea în cartea funciara a începerii urmaririi silite.
(4) Creditorii ipotecari nu pot urmari în acelasi timp si bunurile neipotecate ale debitorului lor decât în cazul în care bunurile ipotecate nu sunt suficiente pentru plata creantelor.

Art. 790. – (1) Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai întâi împarteala acestora. La cererea creditorului, actiunea în împarteala poate fi notata în cartea funciara.
(2) Creditorii personali pot urmari însa cota-parte determinata a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fara a mai fi necesar sa ceara împarteala, daca ea este neîndoielnic stabilita si lamurita si este înscrisa, prin aratarea unei fractiuni, în cartea funciara. În acest caz, coproprietarii vor putea cere punerea în vânzare a întregului imobil aflat în coproprietate.


Sectiunea a 2-a
Pornirea, încuviintarea, publicitatea si suspendarea urmaririi imobiliare


Art. 791. – (1) Cererea de urmarire, însotita de titlul executoriu si dovada achitarii taxelor de timbru, se va îndrepta la executorul judecatoresc în a carui raza teritoriala se afla imobilul apartinând debitorului urmarit sau unei alte persoane, daca se urmareste un imobil ipotecat.
(2) Când se urmaresc mai multe imobile, care alcatuiesc un singur corp funciar, dar sunt situate în diferite circumscriptii, cererea se va putea face la oricare din executorii judecatoresti competenti, dupa alegerea creditorului.
(3) Când se urmaresc mai multe imobile, care alcatuiesc corpuri funciare distincte, înscrise la acelasi birou sau la birouri de cadastru si publicitate imobiliara diferite, pentru o creanta garantata cu ipoteca colectiva, cererea se va îndrepta la executorul judecatoresc în a carui raza teritoriala este înscrisa ipoteca principala.
(4) Cererea de urmarire, în afara de mentiunile aratate la art. 643, va mai trebui sa cuprinda:
a) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul tertului dobânditor, daca se urmareste un imobil ipotecat care a fost înstrainat acestuia, ori pe cele ale coproprietarilor, daca se urmareste o parte indiviza;
b) bunurile ce se urmaresc si datele necesare identificarii lor, precum judetul, orasul sau comuna, strada, numarul, vecinatatile, suprafata, felul culturii sau constructiile. Imobilele înscrise în cartea funciara se vor identifica prin aratarea orasului sau comunei, a numarului cartii funciare, a corpului funciar si al numerelor cadastrale sau, dupa caz, topografice;
c) valoarea fiecarui imobil, raportata la preturile medii de piata din localitatea respectiva, afara de cazul când pretuirea nu este cu putinta, fiind necesara parerea unui expert.

Art. 792. – (1) Executorul va încuviinta cererea de urmarire imobiliara, prin încheiere, care va cuprinde, în afara mentiunilor prevazute de art. 644 alin. (3):
a) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul tertului dobânditor, daca este cazul;
b) descrierea imobilului, asa cum este individualizat în cerere;
c) aratarea valorii de circulatie a imobilului indicata de creditor.
(2) Încheierea de încuviintare a executarii se va comunica, din oficiu, debitorului si tertului dobânditor, daca este cazul, însotita de titlul executoriu si de somatie, punându-i-se în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia sa plateasca întreaga datorie, inclusiv dobânzile si cheltuielile de executare.
(3) Daca s-a încuviintat urmarirea numai pentru partea indiviza apartinând debitorului în imobilul aflat în coproprietate, încheierea de încuviintare a executarii va fi comunicata si coproprietarilor, cu invitatia de a-si exercita dreptul ce le este recunoscut prin art. 794.

Art. 793. – (1) Odata cu aceasta comunicare, executorul va solicita biroului teritorial de cadastru si publicitate imobiliara sa dispuna, în baza încheierii prevazute la art. 792, notarea urmaririi imobilului în cartea funciara, cu aratarea creditorului urmaritor si a sumei pentru care se face urmarirea.
(2) Când se urmaresc mai multe imobile, înscrise la acelasi birou sau la birouri teritoriale de cadastru si publicitate imobiliara diferite, pentru o creanta garantata cu ipoteca colectiva, cererea de notare a urmaririi se va înainta biroului teritorial la care este înscrisa ipoteca principala, care, dupa ce va savârsi notarile prevazute de lege, va trimite din oficiu o copie de pe încheierile sale biroului de cadastru si publicitate imobiliara unde este înscrisa ipoteca secundara.
(3) Când dreptul de proprietate este înscris numai provizoriu în favoarea debitorului, notarea se va face sub conditia justificarii înscrierii provizorii. În acest caz, creditorul urmaritor va fi în drept sa exercite, în numele debitorului, actiunea pentru justificarea dreptului de proprietate.
(4) Când cererea de notare nu poate fi admisa din cauza unui impediment de carte funciara, se va nota respingerea acesteia.
(5) Încheierea de admitere sau respingere a notarii pronuntate de registratorul de carte funciara se va comunica, în afara creditorului urmaritor, executorului judecatoresc, precum si persoanelor care, potrivit mentiunilor din cartea funciara, sunt interesate.

Art. 794. – (1) Coproprietarii imobilului urmarit pentru o parte indiviza vor putea exercita dreptul de a cere scoaterea la vânzare a întregului imobil aflat în indiviziune, în termen de 5 zile de la primirea încheierii de începere a urmaririi ori, în lipsa, de la data comunicarii încheierii de notare a acesteia în cartea funciara.
(2) Cererea nu va fi admisa decât daca va fi semnata de toti coproprietarii si daca va fi depusa personal ori, în lipsa, prin mandatar având procura speciala. Daca cererea acestora a fost legalizata de notarul public sau certificata de avocat, ea va putea fi depusa de oricare din coproprietari, personal sau prin reprezentant, ori va putea fi de asemenea transmisa prin posta, dupa caz.
(3) Executorul, primind cererea, va dispune scoaterea în vânzare a întregului imobil, prin încheiere, data fara citarea partilor, care se va comunica creditorului urmaritor.

Art. 795. – (1) Dupa primirea încheierii de începere a urmaririi, debitorul poate cere instantei de executare în termen de 10 zile de la comunicare, sa-i încuviinteze ca plata integrala a datoriei, inclusiv dobânzile si cheltuielile de executare, sa se faca din veniturile nete ale imobilelor sale, chiar neurmarite, sau din alte venituri ale sale, pe timp de 6 luni.
(2) Instanta sesizata potrivit alin. (1) va cita partile în camera de consiliu si se va pronunta de îndata prin încheiere definitiva. În caz de admitere a cererii debitorului, instanta va dispune suspendarea urmaririi silite imobiliare, încheierea fiind comunicata si executorului.
(3) Suspendarea urmaririi se va comunica, prin grija executorului, chiriasilor si arendasilor sau altor debitori care, de la data comunicarii, vor consemna toate sumele scadente în viitor la unitatea prevazuta de lege si vor depune recipisa de consemnare la executorul judecatoresc.
(4) Venitul afectat va servi în mod exclusiv pentru acoperirea creantei creditorului urmaritor.
(5) Pentru motive temeinice, creditorul poate solicita instantei reluarea urmaririi înainte de expirarea termenului de 6 luni, dispozitiile alin. (2) fiind aplicabile în mod corespunzator.

Art. 796. – În cazul când mai multi creditori au început urmariri asupra aceluiasi imobil, ele se vor conexa la cererea oricaruia dintre ei sau din oficiu, în conditiile prevazute de art. 633.

Art. 797. – Imobilele urmarite silit se valorifica prin modalitatile de vânzare prevazute de art. 728-730, care se aplica în mod corespunzator.


Sectiunea a 3-a
Efectele urmaririi


Art. 798. – Drepturile reale înscrise dupa notarea urmaririi imobilului în cartea funciara nu vor putea fi opuse creditorului urmaritor si adjudecatarului, în afara de cazurile expres prevazute de lege sau de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel drept ori debitorul sau tertul dobânditor a consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce se urmaresc, inclusiv dobânzile si cheltuielile de executare.

Art. 799. – (1) Închirierile sau arendarile, precum si cesiunile de venituri facute de debitor sau tertul dobânditor dupa data notarii urmaririi, nu vor fi opozabile creditorului urmaritor si adjudecatarului.
(2) Închirierile sau arendarile anterioare notarii sunt opozabile, în conditiile legii, atât creditorilor urmaritori, cât si adjudecatarului.
(3) Chiriile sau arenzile platite debitorului urmarit înainte de scadenta nu pot fi însa opuse creditorilor urmaritori si adjudecatarului, decât daca sunt constatate prin înscrisuri cu data certa.


Sectiunea a 4-a
Vânzarea la licitatie publica

§1. Formalitatile premergatoare vânzarii


Art. 800. – Dupa comunicarea încheierii de încuviintare a executarii, în vederea identificarii imobilului urmarit si a pretuirii lui, executorul judecatoresc se va deplasa de îndata la locul unde este situat acesta si va încheia un proces-verbal de situatie. Procesul-verbal va cuprinde, pe lânga mentiunile prevazute la art. 810 alin. (1) lit. a)-c), e) si m), si descrierea imobilului urmarit.
(2) Când se urmareste un imobil care nu este înscris în cartea funciara, executorul va face si o schita de plan.

Art. 801. – În cazul în care debitorul sau tertul dobânditor ocupa el însusi imobilul urmarit, la cererea creditorului sau a executorului, instanta de executare va putea, dupa împrejurari, sa ordone evacuarea sa din imobil, în tot sau în parte, fie de îndata, fie într-un anumit termen.

Art. 802. – (1) Pe data comunicarii încheierii de încuviintare a executarii, debitorul sau, dupa caz, tertul dobânditor este decazut din dreptul de a efectua acte de administrare asupra imobilului urmarit.
(2) Executorul judecatoresc va numi un administrator-sechestru care sa asigure administrarea imobilului, încasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor necesare si apararea în litigiile privitoare la acest bun.
(3) Când debitorul însusi sau tertul dobânditor este administratorul imobilului urmarit, executorul judecatoresc îi va preda imobilul cu acest titlu.

Art. 803. – (1) Administratorul-sechestru este obligat:
a) sa pastreze si sa întretina imobilul urmarit, cu toate accesoriile lui;
b) sa încaseze chiriile, arenzile si alte venituri;
c) sa plateasca primele de asigurare, impozitele si taxele locale;
d) sa denunte contractele de locatiune existente, potrivit clauzelor contractuale, si sa ceara evacuarea locatarilor;
e) sa încheie, cu încuviintarea instantei de executare, data prin încheiere, cu citarea partilor, contracte de locatiune, pe termen de cel mult 2 ani;
f) sa culeaga fructele si recoltele si sa le vânda, în conditiile prevazute de art. 771.
(2) Dispozitiile art. 774 si urmatoarele se aplica în mod corespunzator si administratorului-sechestru numit în cadrul acestei proceduri.

Art. 804. – (1) Daca debitorul sau tertul dobânditor nu are alt mijloc de subzistenta decât veniturile imobilului urmarit, la cererea acestuia, executorul judecatoresc, prin proces-verbal, poate sa-i fixeze o cota de cel mult 20% din aceste venituri pentru întretinerea lui si a familiei sale, pe toata durata urmaririi.
(2) Împotriva masurii luate de catre executorul judecatoresc, cei interesati se pot adresa instantei de executare. Instanta va cita partile în termen scurt, în camera de consiliu, si va hotarî prin încheiere definitiva.

Art. 805. – Sumele încasate de administratorul-sechestru se vor distribui creditorilor, odata cu pretul rezultat din vânzarea imobilului urmarit.


§2. Scoaterea în vânzare a imobilului


Art. 806. – (1) Daca în termen de 15 zile de la primirea încheierii de încuviintare a executarii debitorul nu plateste datoria, executorul judecatoresc va începe procedura de vânzare.
(2) În cazul în care obiectul executarii silite îl formeaza mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului, procedura de vânzare prin licitatie publica se va îndeplini pentru fiecare bun în parte.

Art. 807. – (1) Executorul va stabili de îndata valoarea de circulatie a imobilului, luând în considerare valoarea aratata de creditor în cererea de urmarire, iar daca debitorul este nemultumit de aceasta valoare sau evaluarea de catre creditor nu a fost cu putinta, cea stabilita de catre expert, în conditiile prezentului articol.
(2) Totodata, executorul va cere biroului de cadastru si publicitate imobiliara sa-i comunice drepturile reale si alte sarcini care greveaza imobilul urmarit, precum si eventualele drepturi de preferinta înscrise în folosul altor persoane. Titularii acestor drepturi vor fi înstiintati despre executare si vor fi citati la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.
(3) Debitorul nemultumit de evaluarea imobilului, aratata în cererea de executare, poate solicita efectuarea unei expertize, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii prin care s-a încuviintat executarea, sub sanctiunea decaderii.
(4) Expertiza poate fi ceruta si de tertul dobânditor, de coproprietari, în cazul prevazut de art. 794, precum si de creditorii intervenienti, în termenul aratat la alin. (2).
(5) La cerere se vor alatura toate înscrisurile ce pot servi pentru pretuirea imobilului.
(6) Expertul va fi numit, de catre executor, prin încheiere executorie, care va arata si termenul de depunere a raportului de expertiza, dispozitiile art. 732 alin. (5)-(8) aplicându-se în mod corespunzator. Încheierea se comunica partilor si expertului. Creditorul poate depune la dosar înscrisuri în vederea pretuirii imobilului, daca este cazul.
(7) O alta expertiza nu este admisibila, dar partile pot conveni o alta valoare.

Art. 808. – (1) Executorul va fixa pretul imobilului, care va fi pretul de pornire a licitatiei, la valoarea stabilita conform art. 807, prin încheiere definitiva, data fara citarea partilor.
(2) Separat de pretul imobilului se va determina si valoarea drepturilor de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, daca aceste drepturi au fost intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci; în cazul imobilelor înscrise în cartea funciara se va avea în vedere valoarea acestor drepturi mentionata în cartea funciara, iar daca nu este înscrisa, ea se va stabili, când este cazul, prin expertiza, în conditiile aratate la art. 807.

Art. 809. – (1) În termen de 5 zile de la stabilirea pretului imobilului, executorul va fixa, prin încheiere definitiva, data cu citarea în termen scurt a partilor, termenul pentru vânzarea imobilului si va dispune ca ea sa fie adusa la cunostinta publica prin publicatii de vânzare.
(2) Termenul stabilit pentru vânzare nu va fi mai scurt de 20 de zile si nici mai lung de 40 de zile de la afisarea publicatiei de vânzare la locul unde va avea loc licitatia.
(3) Când se urmareste un imobil înscris în cartea funciara, asupra caruia exista o înscriere provizorie cu privire la dreptul de proprietate, în favoarea unui tert, termenul de vânzare nu se va putea fixa decât dupa radierea înscrierii provizorii.

Art. 810. – (1) Publicatiile de vânzare vor cuprinde urmatoarele mentiuni:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numarul dosarului de executare;
c) numele executorului judecatoresc;
d) numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului, al tertului dobânditor, daca va fi cazul, si al creditorului;
e) titlul executoriu în temeiul caruia se face urmarirea imobiliara;
f) identificarea imobilului cu aratarea numarului cadastral sau topografic si a numarului de carte funciara, precum si descrierea lui sumara;
g) pretul la care a fost evaluat imobilul;
h) mentiunea, daca va fi cazul, ca imobilul se vinde grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci si ca, în cazul în care creantele creditorilor urmaritori nu ar fi acoperite la prima licitatie, se va proceda, în aceeasi zi, la o noua licitatie pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi. Pretul de la care vor începe aceste licitatii va fi cel prevazut de art. 817 alin. (6) si (7);
i) ziua, ora si locul vânzarii la licitatie;
j) somatia pentru toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului sa-l anunte executorului înainte de data stabilita pentru vânzare, în termenele si sub sanctiunile prevazute de lege;
k) somatia catre toti cei care vor sa cumpere imobilul sa se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop si, pâna la acel termen, sa prezinte oferte de cumparare;
l) mentiunea ca ofertantii sunt obligati sa depuna, pâna la termenul de vânzare, o garantie reprezentând 10% din pretul de pornire a licitatiei;
m) semnatura si stampila executorului judecatoresc.
(2) Mentiunile aratate la alin. (1) lit. a) si c)-m) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
(3) Publicatia de vânzare se va afisa la sediul organului de executare si al instantei de executare, la locul unde se afla imobilul urmarit, la sediul primariei în a carei raza teritoriala este situat imobilul, precum si la locul unde se desfasoara licitatia, daca acesta este altul decât locul unde este situat imobilul.
(4) Publicatii în extras, cuprinzând mentiunile aratate la alin. (1) lit. a) si c)-m), se vor face, sub sanctiunea nulitatii, într-un ziar de circulatie nationala, daca valoarea imobilului depaseste suma de 250.000 lei, sau într-un ziar local, daca nu trece peste aceasta suma, precum si în ziare, reviste si alte publicatii existente care sunt destinate vânzarii unor imobile de natura celui scos la licitatie, inclusiv pe pagini de internet deschise în acelasi scop.
(5) Cheltuielile de afisare si publicare vor fi avansate de catre creditorul urmaritor si vor fi preluate din pretul bunurilor urmarite.
(6) Îndeplinirea acestor formalitati se va constata prin procese-verbale încheiate de executorul judecatoresc.

Art. 811. – (1) Câte un exemplar din publicatia de vânzare se va comunica, potrivit dispozitiilor pentru comunicarea si înmânarea citatilor:
a) creditorului urmaritor, debitorului sau tertului dobânditor, precum si coproprietarilor, daca va fi cazul;
b) creditorilor ipotecari înscrisi în cartea funciara, precum si celor care au înscrieri provizorii sau notari în legatura cu vreun drept real, daca înscrierile sau notarile sunt anterioare notarii urmaririi. Comunicarea se va face, pentru creditorii ipotecari, la domiciliul ales în actul prin care s-a constituit dreptul de ipoteca, iar în lipsa, la domiciliul sau sediul real;
c) organelor fiscale locale.
(2) În cazul în care se urmareste imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie judecatoreasca, o copie de pe publicatia de vânzare a imobilului se comunica si la parchetul de pe lânga instanta de executare.

Art. 812. – (1) Vânzatorul imobilului urmarit, care are, în conditiile legii, ipoteca legala, precum si dreptul de a cere sau de a declara rezolutiunea pentru neplata pretului, va fi somat prin publicatie sa opteze, în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea publicatiei, pentru valorificarea unuia din aceste drepturi.
(2) Daca nu a optat în termenul prevazut la alin. (1) pentru dreptul de a obtine rezolutiunea, vânzatorul se considera decazut din acest drept si nu mai poate reclama decât creanta garantata cu ipoteca.
(3) În cazul când a optat pentru rezolutiune, actiunea în rezolutiune a vânzarii se face în cadrul contestatiei la executare, în termen de 15 zile de la expedierea optiunii catre executorul judecatoresc. În acelasi termen trebuie facuta si declaratia unilaterala de rezolutiune a vânzarii.
(4) Actiunea în rezolutiune pentru neplata pretului, introdusa potrivit alin. (3) sau, dupa caz, declaratia unilaterala de rezolutiune suspenda urmarirea silita a imobilului.
(5) De asemenea, împiedica urmarirea silita a imobilului si actiunea în rezolutiune pentru neplata pretului introdusa anterior începerii urmaririi silite cu conditia ca aceasta sa fi fost notata în cartea funciara. Daca actiunea în rezolutiune a fost introdusa anterior începerii urmaririi silite, dar nu a fost notata în cartea funciara vânzatorul poate, în termenul prevazut la alin. (1), sa-si exprime în scris optiunea de a continua ori nu judecata si sa noteze actiunea în cartea funciara, daca este cazul. Dispozitiile prezentului alineat se aplica, în mod corespunzator, si declaratiei unilaterale de rezolutiune a vânzarii facuta înainte de începerea urmaririi silite.
(6) Dispozitiile prezentului articol se aplica si coschimbasului, precum si oricarui alt înstrainator care este titularul unei ipoteci legale asupra imobilului care face obiectul urmaririi silite.


§3. Licitatia si adjudecarea imobilului


Art. 813. – Vânzarea se face la sediul organului de executare sau al instantei de executare ori la locul unde este situat imobilul sau în orice alt loc, daca se considera ca este mai potrivit pentru buna valorificare a acestuia. Vânzarea se poate efectua si la sediul primariei în raza careia este situat imobilul.

Art. 814. – (1) Poate participa la licitatie orice persoana care este îndeobste cunoscuta ca fiind solvabila, are capacitate deplina de exercitiu, precum si capacitatea sa dobândeasca bunul ce se vinde.
(2) Debitorul nu poate licita nici personal, nici prin persoane interpuse.
(3) Solvabilitatea, capacitatea si interpunerea sunt lasate la aprecierea sumara si imediata a executorului judecatoresc, care poate refuza facând mentiune despre aceasta în procesul-verbal de licitatie.
(4) Mandatarul va trebui sa prezinte o procura speciala autentica, care se va pastra la dosarul executarii.
(5) Creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vânzare la o valoare mai mica de 75% din pretul de pornire a primei licitatii.

Art. 815. – (1) Persoanele care vor sa cumpere imobilul la licitatie sunt obligate sa depuna la unitatea prevazuta de lege, la dispozitia executorului judecatoresc, pâna la termenul stabilit pentru vânzare, o garantie reprezentând 10% din pretul de începere a licitatiei pentru termenul respectiv. Dovada consemnarii va fi atasata ofertei de cumparare.
(2) Creditorii urmaritori sau intervenienti nu au obligatia de a depune garantia prevazuta la alin. (1).
(3) De asemenea, sunt dispensate de garantia prevazuta la alin. (1) persoanele care, împreuna cu debitorul, au asupra imobilul urmarit un drept de proprietate comuna pe cote-parti sau sunt titularii unui drept de preemptiune, dupa caz.
(4) În cazurile prevazute la alin. (2) si (3), daca însa valoarea creantei ipotecare sau valoarea cotei-parti a proprietarului nu acopera cuantumul garantiei prevazute în alin. (1), se va completa diferenta.

Art. 816. – (1) Executorul judecatoresc va amâna vânzarea, din oficiu sau la cererea partii interesate, daca se constata ca nu au fost respectate termenele de înstiintare a debitorului sau a tertului dobânditor ori, dupa caz, cele de efectuare a publicitatii vânzarii. Pentru noul termen, care nu poate fi mai lung de 20 de zile de la data fixata pentru prima vânzare, se vor reface formalitatile de publicitate încalcate, potrivit art. 810.
(2) În toate cazurile, partea interesata, daca a fost prezenta, poate solicita amânarea vânzarii prin cerere scrisa facuta înainte de începerea licitatiei, sub sanctiunea decaderii.

Art. 817. – (1) Vânzarea la licitatie se face în mod public. Ea începe prin citirea de catre executor a publicatiei de vânzare si a ofertelor primite pâna la acea data.
(2) Licitatia se va tine separat pentru fiecare corp funciar sau, dupa caz, pentru fiecare imobil, daca acesta nu este înscris în cartea funciara.
(3) Daca mai multe corpuri funciare sunt grevate cu aceeasi ipoteca sau corpul funciar este compus din mai multe parcele, executorul judecatoresc va putea dispune, la cererea debitorului sau a creditorului urmaritor, ca vânzarea sa se faca în acelasi timp pentru mai multe corpuri funciare sau separat pentru fiecare parcela în parte.
(4) În cazul când corpurile funciare sau parcelele se vând separat, ordinea vânzarii lor va fi aratata de debitor, iar în lipsa unei asemenea mentiuni, va fi stabilita de executor.
(5) Executorul va oferi apoi spre vânzare imobilul, prin trei strigari succesive, la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, pornind de la pretul oferit care este mai mare decât cel la care s-a facut evaluarea, potrivit art. 807 alin. (1) sau, în lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest pret.
(6) Daca imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitatie sau servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vânzare strigarile vor începe de la pretul cel mai mare oferit sau, în lipsa, de la cel fixat în publicatie, scazut cu valoarea acestor drepturi socotita potrivit art. 808 alin. (2).
(7) Daca din cauza existentei drepturilor aratate la alin. (6), nu s-a putut obtine un pret suficient pentru acoperirea creantelor ipotecare înscrise anterior, socotite dupa datele din cartea funciara, executorul judecatoresc va relua în aceeasi zi licitatia pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi; în acest caz, strigarile vor începe de la pretul mentionat în publicatia de vânzare, fara scaderea aratata în alin. (6).
(8) În cazul în care nu este oferit nici pretul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 30 de zile, pentru care se va face o noua publicatie în conditiile art. 810. La acest termen, licitatia va începe de la pretul de 75% din pretul de pornire a primei licitatii. Daca nu se obtine pretul de începere a licitatiei, la acelasi termen bunul va fi vândut la cel mai mare pret oferit, dar nu mai putin de 30% din pretul de pornire a primei licitatii. Vânzarea se va putea face chiar daca se prezinta o singura persoana care ofera pretul de la care începe licitatia.
(9) Daca nici la a doua licitatie imobilul nu a fost adjudecat, la cererea creditorului, executorul judecatoresc va putea stabili o noua licitatie în conditiile prevazute de alin. (8).
(10) Executorul va tine o lista în care va trece numele persoanelor care au luat parte la licitatie si sumele pe care le-au oferit.
(11) Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit pretul de vânzare cel mai mare ori, dupa caz, cel aratat în alin. (6)-(8).
(12) În toate cazurile, la pret egal, va fi preferat cel care are un drept de preemptiune asupra bunului urmarit.

Art. 818. – (1) Executorul va întocmi un proces-verbal despre desfasurarea si rezultatul fiecarei licitatii, care va cuprinde:
a) locul, data si ora când s-a tinut licitatie;
b) numele executorului judecatoresc;
c) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului, debitorului, tertului dobânditor, daca e cazul, si al reprezentantilor lor;
d) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul participantilor, cu aratarea sumelor oferite de fiecare;
e) mentiunea ca ofertantii au depus garantie si ca aceea a adjudecatarului s-a retinut, iar celorlalti le-a fost restituita;
f) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul adjudecatarului imobilului, daca este cazul.
(2) Lista prevazuta la art. 817 alin. (10), ofertele de cumparare si raportul de expertiza, daca va fi cazul, se vor anexa la procesul-verbal.
(3) Procesul-verbal va fi semnat de executor, de creditor, debitor si tertul dobânditor, daca sunt prezenti, precum si de adjudecatar si de alti participanti la licitatie, daca este cazul.

Art. 819. – Daca nu a participat la licitatie, în termen de 8 zile de la adjudecarea imobilului, cel care este titularul unui drept de preemptiune va putea sa-si exercite dreptul, printr-o declaratie scrisa adresata executorului judecatoresc, sub sanctiunea decaderii.

Art. 820. – (1) Adjudecatarul imobilului va depune pretul la dispozitia executorului judecatoresc, în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzarii, tinându-se seama de garantia depusa în contul pretului.
(2) Cel care si-a exercitat în termen dreptul de preemptiune, este obligat sa depuna pretul în termen de 15 zile de la data adjudecarii. Daca însa titularul dreptului de preemptiune nu depune pretul în acest termen, este decazut din dreptul de preemptiune, iar vânzarea ramânând pe seama adjudecatarului, urmeaza ca pretul sa fie depus de acesta în termenul prevazut la alin. (1).
(3) Când adjudecatar este un creditor, el poate depune creanta sa în contul pretului, fiind obligat, daca este cazul, sa depuna diferenta de pret în termenul prevazut la alin. (1). Daca exista alti creditori care au un drept de preferinta în conditiile art. 835 si art. 837, el va depune pâna la concurenta pretului de adjudecare si suma necesara pentru plata creantelor lor, în masura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenta de pret.

Art. 821. – (1) Daca adjudecatarul nu depune pretul în termenul prevazut de art. 820 alin. (1), imobilul se va scoate din nou în vânzare în contul acestuia, la pretul de începere a licitatiei la care bunul a fost adjudecat, el fiind obligat sa plateasca cheltuielile prilejuite de noua licitatie si eventuala diferenta de pret. Adjudecatarul va putea sa achite la termenul de licitatie pretul oferit initial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.
(2) Daca la noul termen de licitatie imobilul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat sa plateasca toate cheltuielile prilejuite de urmarirea imobilului.
(3) Suma datorata potrivit alin. (1) si alin. (2) de fostul adjudecatar se stabileste de executor prin procesul-verbal de licitatie, care constituie titlu executoriu. Aceasta suma se va retine cu precadere din garantia depusa.

Art. 822. – Dupa adjudecarea imobilului catre unul dintre participantii la licitatie, potrivit art. 817, executorul, la cerere, va dispune restituirea garantiilor depuse de ceilalti participanti, procedând, când este cazul, potrivit dispozitiilor art. 821 alin. (3).

Art. 823. – La cererea adjudecatarului, executorul judecatoresc, cu acordul creditorului, când acesta nu este adjudecatar, precum si a debitorului pentru partea din pret care depaseste valoarea creantei, poate stabili plata pretului în rate, cu dobânda legala aferenta, numarul acestora, cuantumul si data scadentei lor, precum si suma care se plateste de îndata drept avans.

Art. 824. – Dupa plata integrala a pretului sau a avansului prevazut la art. 823, executorul, pe baza procesului-verbal de licitatie, va întocmi actul de adjudecare, care va cuprinde urmatoarele mentiuni:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) numele executorului judecatoresc;
c) numarul si data procesului-verbal de licitatie;
d) numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului, tertului dobânditor si al adjudecatarului;
e) pretul la care s-a vândut si modalitatea de achitare în cazul în care vânzarea s-a facut cu plata în rate;
f) mentiunea, daca este cazul, ca imobilul s-a vândut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, ori, dupa caz, liber de aceste drepturi, în conditiile prevazute de art. 817 alin. (6) si (7);
g) datele de identificare a imobilului cu aratarea numarului cadastral sau topografic si a numarului de carte funciara, precum si datele de identificare ale fostului proprietar;
h) mentiunea ca actul de adjudecare, învestit cu formula executorie, este titlu de proprietate si ca poate fi înscris în cartea funciara, precum si a faptului ca, pentru adjudecatar, constituie titlu executoriu împotriva debitorului sau tertului dobânditor, daca imobilul se afla în posesia acestuia din urma, sau împotriva oricarei persoane care poseda ori detine în fapt, fara nici un titlu, imobilul adjudecat;
i) mentiunea ca, pentru creditor, actul de adjudecare, învestit cu formula executorie, constituie titlu executoriu împotriva adjudecatarului care nu plateste diferenta de pret, în cazul în care vânzarea s-a facut cu plata pretului în rate;
j) data întocmirii, semnatura si stampila executorului judecatoresc, precum si semnatura adjudecatarului.

Art. 825. – (1) Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda adjudecatarului spre a-i servi ca titlu de proprietate provizoriu, iar altul va fi comunicat din oficiu biroului de cadastru si publicitate imobiliara pentru a fi înscris provizoriu în cartea funciara, pe cheltuiala adjudecatarului.
(2) Daca adjudecatarul va cere sa fie numit administrator-sechestru al imobilului adjudecat, executorul îl va numi si trimite în posesie în aceasta calitate, prin încheiere, data fara citarea partilor, care nu este supusa niciunei cai de atac.

Art. 826. – (1) În termen de o luna de la data înscrierii provizorii în cartea funciara, debitorul sau tertul dobânditor, creditorii urmaritori si orice alta persoana interesata, dupa mentiunile cartilor funciare, vor putea ataca actul de adjudecare, pe cale de contestatie la executare. Contestatia suspenda eliberarea sau, dupa caz, distribuirea pretului.
(2) Daca actul de adjudecare este anulat, executorul va continua urmarirea de la actul desfiintat si va solicita din oficiu ca înscrierea provizorie prevazuta la art. 825 alin. (1) sa fie radiata.
(3) Sumele consemnate se vor restitui adjudecatarului, iar calitatea acestuia de administrator-sechestru al imobilului urmarit înceteaza.

Art. 827. – (1) Daca nu s-a facut contestatie în termenul aratat la art. 826 alin. (1) sau daca aceasta a fost respinsa prin hotarâre definitiva, la cererea adjudecatarului, actul de adjudecare se va învesti cu formula executorie de catre instanta de executare si acesta va fi pus în posesia imobilului adjudecat, de catre executor, cu exceptia cazului în care a fost pus anterior în posesie, potrivit art. 825 alin. (2).
(2) Odata cu învestirea cu formula executorie, instanta de executare va dispune din oficiu, prin aceeasi hotarâre, ca dreptul de proprietate al adjudecatarului sa fie intabulat în cartea funciara, chiar în cazul în care adjudecatar este însusi tertul dobânditor care avea deja dreptul înscris în cartea funciara.
(3) În cazul în care imobilul a fost vândut cu plata pretului în rate, instanta de executare va dispune, prin aceeasi încheiere, si înscrierea în cartea funciara a interdictiei de înstrainare si grevare a imobilului pâna la plata integrala a pretului si a dobânzii corespunzatoare.
(4) Instanta de executare va preda, totodata, creditorului urmaritor un exemplar al actului de adjudecare învestit cu formula executorie, care îi va servi drept titlu executoriu împotriva cumparatorului, daca acesta nu plateste diferenta de pret.


Sectiunea a 5-a
Efectele adjudecarii


Art. 828. – (1) Prin adjudecarea imobilului adjudecatarul devine proprietar. De la aceasta data, adjudecatarul are dreptul la fructe si venituri, datoreaza dobânzile pâna la plata integrala a pretului si suporta toate sarcinile imobilului.
(2) Prin intabulare, adjudecatarul dobândeste dreptul de a dispune de imobilul cumparat, potrivit regulilor de carte funciara.
(3) De la data intabularii, imobilul ramâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanta, creditorii putându-si realiza aceste drepturi numai din pretul obtinut. Daca pretul de adjudecare se plateste în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.
(4) Ipotecile si celelalte sarcini reale, precum si drepturile reale intabulate dupa notarea urmaririi în cartea funciara se vor radia din oficiu, cu exceptia celor pentru care adjudecatarul ar conveni sa fie mentinute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, daca vânzarea s-a facut în conditiile prevazute de art. 817 alin. (7), toate notarile facute cu urmarirea silita, interdictia de înstrainare sau de grevare, daca exista, cu exceptia celei prevazute la art. 827 alin. (3), precum si promisiunea de a încheia un contract viitor, daca pâna la data adjudecarii beneficiarul promisiunii nu si-a înscris în cartea funciara dreptul dobândit în temeiul contractului care a facut obiectul acesteia.
(5) Daca imobilul a fost adjudecat cu plata pretului în rate, adjudecatarul nu îl va putea înstraina sau greva, fara încuviintarea creditorilor urmaritori, înainte de plata integrala a pretului.

Art. 829. – (1) Locatiunea si celelalte acte juridice privitoare la imobilul adjudecat ramân în fiinta sau, dupa caz, înceteaza, potrivit legii.
(2) Platile facute înainte de scadenta de catre locatar sau alte persoane interesate sunt supuse dispozitiilor art. 799 alin. (3).


Sectiunea a 6-a
Dispozitii speciale


Art. 830. – (1) Orice cerere de evictiune, totala sau partiala, privind imobilul adjudecat este definitiv stinsa.
(2) În cazul imobilelor înscrise pentru prima data în cartea funciara, în temeiul actului de adjudecare, cererea de evictiune se va prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funciara. Aceasta prescriptie curge si împotriva minorilor si persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca.

Art. 831. – (1) În cazul în care cererea de evictiune prevazuta de art. 830 alin. (2) este introdusa înainte de împarteala pretului din adjudecare, instanta de executare, la solicitarea adjudecatarului, va putea sa suspende împarteala pretului, cu sau fara cautiune, pâna la judecarea definitiva a cererii de evictiune.
(2) Când cererea în evictiune va fi facuta dupa împarteala pretului adjudecarii, se va urma procedura de drept comun.

Art. 832. – (1) Daca a fost evins total sau partial, adjudecatarul îl poate actiona pe debitorul urmarit pentru a fi despagubit.
(2) În masura în care nu se poate îndestula de la debitor, adjudecatarul îi poate actiona pe creditorii care au încasat pretul de adjudecare, în limita sumei încasate de acestia.

Art. 833. – (1) În tot cursul urmaririi silite si pâna la expirarea termenului prevazut la art. 826 alin. (1), debitorul sau alta persoana interesata poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii sau de executare, consemnând la dispozitia creditorului urmaritor întreaga valoare a creantei, cu toate accesoriile si cheltuielile de executare.
(2) Dispozitiile art. 725 si art. 726 se aplica în mod corespunzator.
(3) În cazul în care cererea este admisa, instanta sau, dupa caz, executorul judecatoresc va dispune si eliberarea sumei în mâinile creditorului.

Capitolul III
Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin urmarirea silita

Sectiunea 1
Dispozitii generale


Art. 834. – Daca exista un singur creditor urmaritor, dupa retinerea cheltuielilor de executare, când este cazul, suma de bani realizata prin urmarirea silita se elibereaza acestuia pâna la acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului.

Art. 835. – (1) În cazul în care urmarirea silita a fost pornita de mai multi creditori sau când, pâna la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:
a) creantele reprezentând cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, precum si orice alte cheltuieli facute în interesul comun al creditorilor;
b) creantele reprezentând salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru întretinerea si îngrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea îmbolnavirilor, refacerea sau întarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate în cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentând obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
c) creantele rezultând din obligatia legala de întretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
e) creantele rezultând din împrumuturi acordate de stat;
f) creantele reprezentând despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
g) creantele rezultând din împrumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
h) creantele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
i) alte creante.
(2) În cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza între creditori proportional cu creanta fiecaruia.

Art. 836. – (1) În termen de 15 zile de la începerea executarii silite, potrivit legii, orice creditor poate cere statului sau unitatilor administrativ-teritoriale sa declare creantele lor privilegiate. Aceasta cerere va fi înscrisa în registrele de publicitate numai daca se depune dovada notificarii facute organelor fiscale teritoriale.
(2) În termen de 30 de zile de la notificare, statul sau unitatea administrativ-teritoriala trebuie sa declare si sa înscrie valoarea creantei sale.
(3) Nerespectarea obligatiei prevazute la alin. (1) are ca efect pierderea preferintei în raport cu creditorii care au solicitat declaratia.

Art. 837. – Daca exista creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi de preferinta conservate, în conditiile prevazute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creantele lor vor fi platite înaintea creantelor prevazute la art. 835 alin. (1) lit. b).

Art. 838. – Dobânzile si penalitatile sau alte asemenea accesorii ale creantei principale vor urma ordinea de preferinta a acestei creante.


Sectiunea a 2-a
Distribuirea sumei rezultate
din vânzarea bunurilor urmarite


Art. 839. – (1) Daca exista mai multi creditori urmaritori sau intervenienti suma rezultata din vânzare se distribuie acestora potrivit ordinii de preferinta prevazuta de art. 835-838.
(2) În acest scop, dupa depunerea sau consemnarea sumei rezultate din vânzare sau, dupa caz, de la data când adjudecarea imobilului urmarit a devenit definitiva, executorul va fixa de urgenta un termen de 10 zile pentru depunerea titlurilor de creanta.
(3) Debitorul, creditorii urmaritori, organele fiscale locale, custozii, administratorul-sechestru, adjudecatarul si titularii drepturilor si sarcinilor stinse prin adjudecare, despre care executorul a luat cunostinta în conditiile art. 716 ori art. 807 alin. (2), vor fi înstiintati din oficiu despre fixarea acestui termen, potrivit dispozitiilor privitoare la comunicarea si înmânarea citatiilor.
(4) Termenul se va afisa la sediul executorului judecatoresc si la cel al instantei de executare cu cel putin 5 zile înainte de termenul fixat pentru depunerea titlurilor de creanta. Afisarea va fi constatata printr-un proces-verbal care se va depune la dosar.
(5) Dupa expirarea termenului aratat la alin. (4), niciun creditor nu va mai putea lua parte la distribuirea sumei obtinute din urmarire.

Art. 840. – (1) În vederea participarii la distribuire, toti creditorii interesati vor trebui sa depuna, la sediul executorului judecatoresc, în termenul prevazut la art. 839 alin. (4), titlurile de creanta în original, care nu au fost înca depuse, aratând în mod distinct capitalul, dobânzile si cheltuielile ce le sunt datorate, precum si, daca va fi cazul, drepturile de preferinta neînscrise în cartea funciara sau în alte registre publice.
(2) Reprezentantul fiscului va depune înscrisurile doveditoare ale creantelor statului sau unitatilor administrativ-teritoriale la sediul executorului judecatoresc.
(3) Creditorii care au înfiintat masuri asiguratorii asupra bunurilor urmarite, pentru a participa la distribuire, vor depune copii certificate de pe actiune si de pe actul constatator al înfiintarii masurii asiguratorii.

Art. 841. – (1) În cazul în care unul dintre titlurile depuse de creditorii urmaritori contine obligatia debitorului de a plati o suma de bani în mod periodic, iar bunurile ramase în patrimoniul debitorului dupa efectuarea executarii sau veniturile sale nu asigura plata în viitor a ratelor datorate, suma alocata creditorului se va stabili prin acordul partilor, care va prevedea si modul de fructificare a acesteia, iar în lipsa unui acord, executorul va constata acest fapt printr-un proces-verbal semnat de el si de toate partile prezente. În acest din urma caz, partea interesata va putea sesiza instanta de executare în circumscriptia careia se face executarea pentru a stabili suma alocata creditorului, în termen de 15 zile de la încheierea procesului-verbal, daca a fost prezenta, sau de la comunicarea acestuia de catre executor, daca a lipsit.
(2) Daca partile nu se înteleg, instanta de executare va stabili, prin încheiere, suma cu care creditorul va participa la distribuirea sumelor realizate prin urmarire, precum si modul de fructificare a acesteia, astfel încât ratele datorate sa fie platite cu precadere din dobânzile încasate, iar daca acestea sunt insuficiente, se vor imputa asupra capitalului. Încheierea se da cu citarea în termen scurt a partilor si este supusa numai apelului.
(3) În cazul în care niciuna din parti nu sesizeaza instanta de executare în termenul aratat la alin. (1), executorul judecatoresc va solicita acesteia stabilirea sumei alocate creditorului, cu respectarea dispozitiilor alin. (2).
(4) Daca debitorul a decedat si se constata ca, în raport cu numarul mostenitorilor, locul unde acestia se gasesc, modul în care s-a facut împarteala mostenirii sau cu alte asemenea împrejurari, plata în rate a creantelor este greu de realizat, instanta poate, la cererea creditorului, sa procedeze potrivit alin. (1), stabilind suma ce se cuvine creditorului, precum si partea din aceasta pe care o va plati fiecare mostenitor în parte.

Art. 842. – De la data fixata pentru depunerea titlurilor de creanta, dobânzile creantelor creditorilor urmaritori, trecute în proiectul de distribuire, înceteaza de a mai fi în sarcina debitorului urmarit, chiar în caz de conventie contrara. Daca unitatile bancare la care s-au depus ori consemnat aceste sume platesc dobânzi, creditorii nu vor avea drept decât la dobânzile ce se platesc de unitatea bancara la care s-au depus ori consemnat acele sume.

Art. 843. – Sumele rezultate din valorificarea bunurilor urmarite si cele consemnate la dispozitia executorului nu pot fi poprite de catre creditorii debitorului sau ai adjudecatarului.
(2) Se va putea înfiinta poprire numai asupra sumelor atribuite creditorilor sau debitorului prin procesul-verbal de distribuire.

Art. 844. – (1) În termen de 5 zile de la expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanta, executorul va întocmi proiectul de distribuire a sumelor, potrivit ordinii de preferinta prevazute de art. 835-838, iar daca printre creditorii urmaritori si intervenienti se afla si creditori care au intervenit tardiv, dupa expirarea termenului prevazut de art. 668, creantele acestora vor fi alocate asupra partii din suma ramasa dupa îndestularea drepturilor creditorilor urmaritori si a celor care au intervenit în timp util.
(2) În cazul în care imobilele grevate de o ipoteca colectiva au fost vândute împreuna, creanta garantata cu o astfel de ipoteca va fi repartizata, la cererea creditorilor cu rang posterior, asupra imobilelor adjudecate, proportional cu pretul obtinut pentru fiecare imobil în parte, iar daca sunt creante ipotecare anterioare, proportional cu restul de pret ce a ramas de la fiecare imobil, dupa ce s-au acoperit creantele cu rang anterior ipotecii colective.
(3) Creantele cu termen si cele conditionale vor fi repartizate dupa rangul lor, ca si cum ar fi pure si simple, cu mentiunea ca ele vor fi platite numai potrivit regulilor prevazute de art. 851 si art. 852.
(4) Creantele care nu pot fi valorificate decât dupa executarea bunurilor unui codebitor principal, vor fi trecute ca socotite sub conditie suspensiva.
(5) Titularii drepturilor de uzufruct, uz, abitatie si servitute, stinse prin adjudecare, vor fi trecuti în ordinea înscrierii cu valoarea acestor drepturi înscrise în cartea funciara, iar daca nu este înscrisa, cu valoarea determinata potrivit art. 808 alin. (2), care poate fi contestata în conditiile art. 845 alin. (2).
(6) Creditorul unei rente pe viata sau altei creante periodice va fi trecut în ordinea înscrierii în cartea funciara, cu o suma ale carei dobânzi anuale sa fie suficiente pentru a asigura plata ratelor rentei.

Art. 845. – (1) Proiectul de distribuire va fi comunicat debitorului si creditorilor care si-au depus titlurile de creanta, potrivit dispozitiilor privitoare la comunicarea si înmânarea citatiilor.
(2) Ei vor fi citati cu mentiunea expresa ca, sub sanctiunea decaderii, în termen de 5 zile de la data comunicarii, pot formula, în scris, obiectiuni la proiectul de distribuire.
(3) În lipsa obiectiunilor în termenul aratat la alin. (2), proiectul de distribuire devine definitiv.
(4) În caz de obiectiune, executorul va convoca în scris debitorul si toti creditorii în vederea unei eventuale concilieri, care va avea loc la sediul executorului în termen de cel mult 15 zile de la data primirii ultimei contestatii.

Art. 846. – (1) Daca la termenul fixat în vederea concilierii, debitorul sau creditorii care au formulat obiectiuni nu mai staruie în mentinerea lor sau se ajunge la un acord privind modul de distribuire, executorul va lua act de acordul realizat si va dispune repartizarea sumelor potrivit acestei întelegeri, care va fi consemnata într-un proces-verbal, semnat de executor si toate persoanele prezente.
(2) Daca nu se ajunge la un acord, iar cei care au formulat obiectiuni staruie în mentinerea lor, executorul va încheia un proces-verbal în care va consemna obiectiile celor prezenti, semnat de el si de cei prezenti.
(3) Cel nemultumit de proiectul de distribuire poate introduce contestatie în termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal aratat la alin. (2). Contestatia suspenda de drept plata creantei sau a partii din creanta contestata. La primul termen la care partile au fost legal citate, instanta este obligata sa se pronunte asupra mentinerii sau, dupa caz, a înlaturarii suspendarii. Instanta se pronunta prin încheiere care poate fi atacata separat numai cu apel în termen de 5 zile de la pronuntare. Apelul suspenda executarea încheierii atacate.
(4) Debitorul sau creditorii care nu s-au prezentat la termenul aratat la alin. (1) sunt considerati ca au renuntat la obiectiunile formulate, fiind decazuti din dreptul de a face contestatie la executare.

Art. 847. – (1) Toate contestatiile formulate împotriva proiectului de distribuire se judeca de instanta de executare, printr-o singura hotarâre, de urgenta si cu precadere, cu citarea în termen scurt a partilor. Hotarârea poate fi atacata numai cu apel în termen de 5 zile de la comunicare.
(2) Contestatorul a carui cerere a fost respinsa va raspunde fata de creditori pentru dobânzile ce trec peste acelea prevazute de art. 842 si pentru toate prejudiciile cauzate cu întârzierea de plata a sumelor cuvenite.

Art. 848. – Erorile de calcul si alte greseli materiale se vor îndrepta de executor, din oficiu sau la cerere, facându-se mentiune despre aceasta în încheierea prin care se dispune eliberarea sau, dupa caz, distribuirea sumei.


Sectiunea a 3-a
Plata sumei rezultate din urmarirea silita


Art. 849. – (1) Daca prin lege nu se dispune altfel, plata sumei rezultate din executare se poate dispune numai dupa expirarea termenului de depunere a titlurilor de creanta ori, dupa caz, la data expirarii termenului de formulare a obiectiunilor împotriva proiectului de distribuire.
(2) Executorul se va pronunta asupra platii sumei aratate la alin. (1) prin încheiere executorie, data fara citarea partilor.
(3) Suma ramasa se va elibera debitorului.

Art. 850. – (1) Platile vor fi efectuate de catre unitatea la care au fost depuse sau consemnate sumele rezultate din urmarire, pe baza unei dispozitii de plata trimise de executorul judecatoresc.
(2) Dovada efectuarii platii va fi comunicata executorului, care o va pastra la dosarul executarii.

Art. 851. – Daca creanta este afectata de un termen suspensiv, aceasta se va plati chiar daca termenul nu s-a împlinit. Când o astfel de creanta este fara dobânda, plata înainte de termen nu se va face decât daca se scade dobânda cuvenita pâna la împlinirea termenului. Daca, însa, creditorul nu este de acord sa se faca scaderea, partea sa se va consemna la unitatea prevazuta de lege, pentru a fi eliberata la împlinirea termenului.

Art. 852. – (1) Atunci când conditia este rezolutorie, nu se va putea elibera creditorului suma cuvenita, decât daca acesta va da o cautiune sau va constitui o ipoteca în favoarea celor care ar trebui sa se foloseasca de aceasta suma în cazul îndeplinirii conditiei.
(2) Daca însa conditia este suspensiva, suma cuvenita creditorului va fi distribuita creditorilor care vin dupa acesta, daca acestia vor da o cautiune sau vor constitui o ipoteca pentru a garanta restituirea sumei primite în caz de îndeplinire a conditiei.
(3) În cazul în care creditorii prevazuti la alin. (1) si (2) nu dau o cautiune sau nu constituie o ipoteca, suma se va consemna la unitatea prevazuta de lege pâna la îndeplinirea conditiei rezolutorii sau suspensive.

Art. 853. – (1) Sumele corespunzatoare creantelor contestate sau acelora pentru care s-au înfiintat masuri asiguratorii, precum si cele reclamate în conditiile prevazute de art. 669 alin. (5), dar nerecunoscute, în tot sau în parte, de debitor, vor fi consemnate spre a fi platite ulterior.
(2) Dupa ramânerea definitiva a hotarârii de solutionare a contestatiei sau a celei date asupra actiunii pe baza careia s-a înfiintat masura asiguratorie, executorul, la cererea debitorului sau a creditorului interesat, va dispune, potrivit hotarârii respective, fie eliberarea sumelor corespunzatoare creantei contestate ori alocate pe baza de masura asiguratorie, fie distribuirea lor, în conditiile legii, între creditorii ramasi neîndestulati. Suma ramasa se va elibera debitorului.
(3) Daca suma reclamata a fost pastrata pentru obtinerea de catre creditorii intervenienti a titlurilor executorii necesare, în conditiile prevazute de art. 669 alin. (5), executorul, la cererea uneia din parti sau chiar din oficiu, va cita debitorul, creditorul urmaritor si creditorii intervenienti, cu exceptia celor îndestulati integral, si, dupa ascultarea celor prezenti, va dispune eliberarea sumei retinute în contul creditorilor intervenienti care au obtinut între timp un titlu executoriu. Înfatisarea partilor interesate va putea fi dispusa, la cererea oricaruia dintre creditori, si înainte de expirarea termenului legal pentru obtinerea titlului executoriu, afara de cazul în care mai exista alti creditori care urmeaza sa obtina titlul executoriu. Suma ramasa se va elibera debitorului.

Art. 854. – (1) Suma alocata creditorului unei creante periodice va fi întrebuintata în vederea fructificarii ei, pentru asigurarea platii ratelor, în modul convenit de partile interesate, iar în lipsa unui acord, în modul în care se va hotarî de instanta de executare, la sesizarea partii interesate sau, în lipsa, a executorului judecatoresc, în conditiile prevazute de art. 841.
(2) Daca dobânzile sumei alocate vor fi mai mici decât ratele datorate, diferenta se va întregi prin preluare din capital.
(3) Dupa stingerea, din orice motive, a obligatiei de plata, suma ramasa va fi distribuita creditorilor ramasi neîndestulati sau eliberata debitorului.

Art. 855. – (1) Titlurile creantelor platite integral vor fi eliberate debitorului urmarit.
(2) Titlurile creantelor platite partial, vor fi eliberate creditorilor cu mentiunea partii platite.

Art. 856. – (1) Dupa predarea titlurilor, executorul, prin încheiere, data fara citarea partilor, constata încetarea urmaririi silite si dispune închiderea dosarului.
(2) Creditorii care nu au fost îndestulati pot cere însa reluarea urmaririi silite, în conditiile legii, sau efectuarea unei noi urmariri asupra altor bunuri ale debitorului, daca este cazul.

Art. 857. – Sumele consemnate si neridicate în termen de 5 ani de la data comunicarii încheierii prin care s-a aprobat distribuirea acestora se fac venit la bugetul de stat, dispozitiile art. 752 aplicându-se în mod corespunzator.

Titlul III
Executarea silita directa

Capitolul I
Dispozitii generale


Art. 858. – (1) În cazul în care obligatia debitorului prevazuta în titlul executoriu consta în lasarea posesiei unui bun, în predarea unui bun ori a folosintei acestuia sau în evacuarea sa, în desfiintarea unei constructii, plantatii sau a altei lucrari ori în îndeplinirea oricarei alte activitati stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa în termenul prevazut în somatie, executorul sau, dupa caz, creditorul, în raport cu împrejurarile cauzei si natura obligatiei ce se executa, va proceda fie la executarea silita, fie va sesiza instanta de executare în vederea aplicarii unei amenzi judiciare.
(2) Atribuirea prin hotarâre judecatoreasca a unui imobil sau obligatia de a-l preda, lasa în posesie ori în folosinta, dupa caz, cuprinde si obligatia de evacuare a imobilului, daca legea nu prevede în mod expres altfel.

Art. 859. – La cererea creditorului, daca se justifica o nevoie urgenta sau exista pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire, sa ascunda, sa distruga ori sa deterioreze bunurile ce trebuie predate, executorul judecatoresc va putea sa dispuna prin încheierea de încuviintare a executarii silite ca executarea silita sa se faca de îndata fara somatie.

Art. 860. – (1) Despre îndeplinirea executarii obligatiilor prevazute în prezentul capitol, executorul va încheia un proces-verbal în conditiile art. 657, stabilind totodata cheltuielile de executare pe care urmeaza sa le plateasca debitorul.
(2) Procesul-verbal va fi predat partilor interesate, iar un exemplar va fi pastrat la dosarul executarii.
(3) Procesul-verbal constituie titlu executoriu în privinta cheltuielilor de executare, stabilite în sarcina debitorului.

Art. 861. – În cazul în care predarea silita a unui bun a devenit imposibila din cauza distrugerii, ascunderii sau deteriorarii acestuia ori a altor asemenea împrejurari, executorul va consemna aceasta într-un proces-verbal, întocmit în conditiile art. 860, si va dispune, prin încheiere, încetarea executarii silite.

Art. 862. – (1) Daca în titlul executoriu nu s-a stabilit ce suma urmeaza a fi platita ca echivalent al valorii lucrului în cazul imposibilitatii predarii acestuia, instanta de executare, la cererea creditorului, va stabili aceasta suma prin hotarâre data cu citarea partilor.
(2) Hotarârea este executorie si este supusa numai apelului. Suspendarea executarii acestei hotarâri nu se va putea obtine decât cu consemnarea sumei stabilite. Dispozitiile art. 725 si art. 726 sunt aplicabile în mod corespunzator.
(3) Pe baza cererii prevazute la alin. (1), creditorul va putea înfiinta masuri asiguratorii.


Capitolul II
Predarea silita a bunurilor mobile


Art. 863. – Daca partea obligata sa predea un bun mobil, determinat prin calitate si cantitate, nu-si îndeplineste obligatia în termen de 24 ore de la comunicarea încheierii de încuviintare a executarii, predarea lui se va face prin executare silita.

Art. 864. – În vederea executarii silite a obligatiei prevazute la art. 863, executorul judecatoresc va ridica bunul urmarit de la debitor sau de la persoana la care se afla, punându-l pe creditor în drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu.

Art. 865. – Executorul judecatoresc va încheia, în conditiile art. 860, un proces-verbal despre îndeplinirea executarii, stabilind, totodata, cheltuielile de executare pe care urmeaza sa le plateasca debitorul.


Capitolul III
Predarea silita a bunurilor imobile


Art. 866. – (1) Nici o evacuare din imobilele cu destinatie de locuinta nu poate fi facuta de la 1 decembrie si pâna la 1 martie a anului urmator, decât daca creditorul face dovada ca, în sensul dispozitiilor legislatiei locative, el si familia sa nu au la dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca debitorul si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare în care s-ar putea muta de îndata.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica în cazul evacuarii persoanelor care ocupa abuziv, pe cai de fapt, fara nici un titlu, o locuinta, si nici celor care au fost evacuati pentru ca pun în pericol relatiile de convietuire sau tulbura în mod grav linistea publica.

Art. 867. – Daca partea obligata sa evacueze ori sa predea un imobil nu-si îndeplineste aceasta obligatie în termen de 8 zile de la comunicarea încheierii de încuviintare a executarii, ea va fi îndepartata prin executare silita, iar imobilul va fi predat celui îndreptatit.

Art. 868. – (1) În vederea executarii silite a obligatiei prevazute la art. 867, executorul judecatoresc se va deplasa la fata locului, va soma pe debitor sa paraseasca de îndata imobilul iar, în caz de împotrivire, îl va evacua din imobilul respectiv pe debitor împreuna cu toate persoanele care ocupa imobilul în fapt ori fara nici un titlu opozabil creditorului, cu sau fara ajutorul fortei publice, dupa caz, punând pe creditor în drepturile sale.
(2) Când debitorul lipseste sau refuza sa deschida usile, executorul va fi însotit de un agent al politiei ori un reprezentant al jandarmeriei, dupa caz.
(3) Dupa deschiderea usilor sau mobilelor, prezenta celor mentionati la alin. (2) va putea fi suplinita de doi martori asistenti.

Art. 869. – (1) Daca executarea priveste un imobil în care se gasesc bunuri mobile ce nu formeaza obiectul executarii si pe care debitorul nu le ridica singur, ori sunt sechestrate într-o alta urmarire, executorul va încredinta aceste bunuri în pastrarea unui custode, care poate fi chiar creditorul, pe cheltuiala debitorului. Despre aceasta masura va fi înstiintat creditorul în folosul caruia bunurile au fost sechestrate.
(2) Dispozitiile referitoare la custozi în materie de urmarire mobiliara propriu-zisa sunt aplicabile în mod corespunzator.
(3) Daca bunurile lasate în custodie nu sunt sechestrate în favoarea altei urmariri, executorul va fixa, prin procesul-verbal aratat la art. 870, termenul în care debitorul trebuie sa le ridice, care nu poate fi mai lung de o luna.

Art. 870. – Despre îndeplinirea executarii potrivit prevederilor prezentei sectiuni, executorul judecatoresc va întocmi un proces-verbal, dispozitiile art. 860 fiind aplicabile.

Art. 871. – (1) Daca debitorul nu ridica bunurile în termenul aratat în procesul-verbal prevazut la art. 870, si acestea au valoare de piata, ele vor fi scoase în vânzare, inclusiv cele care sunt insesizabile prin natura lor, potrivit regulilor din materia vânzarii bunurilor mobile urmaribile.
(2) Pretul bunurilor vândute, dupa deducerea cheltuielilor de vânzare, va fi consemnat pe numele debitorului, care va fi înstiintat despre aceasta potrivit dispozitiilor privitoare la comunicarea si înmânarea citatiilor.
(3) Bunurile care nu au valoare de piata sunt declarate abandonate, cu exceptia hârtiilor si documentelor de natura personala care sunt sigilate si conservate de executor timp de 2 ani.
(4) Despre toate acestea, va fi înstiintat si debitorul potrivit dispozitiilor prevazute la alin. (2), precum si organul financiar local pentru a prelua bunurile abandonate. Dispozitiile art. 752 se aplica în mod corespunzator.
(5) La expirarea termenului aratat la alin. (3), executorul judecatoresc va distruge documentele conservate si va încheia un proces-verbal în care va mentiona documentele oficiale si instrumentele bancare care au fost distruse.

Art. 872. – (1) Daca debitorul se reinstaleaza sau ocupa în mod abuziv, fara nici un titlu, imobilul din care a fost evacuat sau obligat sa-l lase creditorului, el va putea fi evacuat din nou, la cererea creditorului sau a altei persoane interesate.
(2) În acest caz, va putea fi facuta o noua executare silita în baza aceluiasi titlu executoriu, fara somatie si fara nici o alta formalitate prealabila.

Capitolul IV
Executarea silita a altor obligatii de a face
sau a obligatiilor de a nu face

Sectiunea 1
Dispozitii comune


Art. 873. – Daca debitorul refuza sa îndeplineasca o obligatie de a face cuprinsa într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviintare a executarii, creditorul poate fi autorizat de instanta de executare, prin încheiere executorie, data cu citarea partilor, sa o îndeplineasca el însusi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.

Art. 874. – (1) Dispozitiile prevazute în sectiunea de fata sunt aplicabile în mod corespunzator si în cazul când titlul executoriu cuprinde o obligatie de a nu face.
(2) Creditorul va putea cere instantei de executare sa fie autorizat, prin încheiere executorie, data cu citarea partilor, sa desfiinteze el însusi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului, lucrarile facute de acesta împotriva obligatiei de a nu face.

Art. 875. – (1) Daca in termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviintare a executarii debitorul nu executa obligatia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinita prin alta persoana, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi judiciare, de catre instanta de executare.
(2) Când obligatia nu este evaluabila în bani, instanta sesizata de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere definitiva, data cu citarea partilor, sa plateasca, în favoarea statului, o amenda judiciara de la 100 la 1.000 lei, stabilita pe zi de întârziere pâna la executarea obligatiei prevazute în titlul executoriu.
(3) Atunci când obligatia are un obiect evaluabil în bani, amenda prevazuta la alin. (2) poate fi stabilita de instanta între 0,1% si 1 % pe zi de întârziere, procentaj calculat din valoarea obiectului obligatiei.
(4) Daca în termen de 3 luni de la data comunicarii încheierii de aplicare a amenzii, debitorul nu executa obligatia prevazuta în titlul executoriu, instanta de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitiva datorata statului cu acest titlu, prin încheiere definitiva, data cu citarea partilor, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligatiei prevazute de alin. (1), creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese; în acest din urma caz, dispozitiile art. 862 sunt aplicabile în mod corespunzator, iar executarea silita va continua pentru realizarea daunelor-interese astfel stabilite.
(5) Amenda judiciara va putea fi înlaturata ori redusa, pe calea contestatiei la executare, daca debitorul executa obligatia prevazuta în titlul executoriu si dovedeste existenta unor motive temeinice care au justificat întârzierea executarii.
(6) Încheierile date în conditiile alin. (4) sunt executorii si se comunica din oficiu, prin grija grefierului de sedinta, organelor fiscale competente în vederea executarii silite, potrivit Codului de procedura fiscala.

Art. 876. – Pentru neexecutarea obligatiilor prevazute în prezentul capitol nu se pot acorda daune cominatorii.


Art. 877. – Daca, în cazurile prevazute de art. 873 si art. 874, debitorul se opune la executarea obligatiei de catre creditor, executorul judecatoresc, la cererea creditorului, va obtine, în conditiile legii, concursul organelor de politie, jandarmerie sau al altor agenti ai fortei publice, dupa caz.

Art. 878. – (1) Daca printr-un titlu executoriu s-a dispus efectuarea unei înscrieri în cartea funciara împotriva celui înscris ca titular al dreptului, creditorul va putea solicita, direct sau prin intermediul executorului judecatoresc, biroului de cadastru si publicitate imobiliara sa dispuna înscrierea, în baza acestui titlu.
(2) Daca cel împotriva caruia s-a dispus efectuarea înscrierii a fost totodata obligat, prin acelasi titlu executoriu sau prin altul, sa evacueze ori, dupa caz, sa predea imobilul în mâinile creditorului, se va proceda potrivit dispozitiilor art. 866 si urmatoarele.
(3) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile, în mod corespunzator, si în cazurile în care obligatia cuprinsa în titlul executoriu priveste efectuarea înscrierilor în alte registre publice decât cartea funciara.


Sectiunea a 2-a
Executarea hotarârilor judecatoresti referitoare la
minori


Art. 879. – (1) Dispozitiile prezentului capitol sunt aplicabile si în cazul masurilor privitoare la minori prevazute într-un titlu executoriu, cum sunt stabilirea locuintei minorului, darea în plasament, înapoierea minorului de catre persoana care îl tine fara drept, exercitarea dreptului de a avea legaturi personale cu minorul, precum si alte masuri prevazute de lege.
(2) În aceste cazuri, executorul judecatoresc va trimite parintelui sau persoanei la care se afla minorul, încheierea de încuviintare a executarii împreuna cu o somatie în care îi va comunica acesteia data la care sa se prezinte împreuna cu minorul la sediul sau ori în alt loc stabilit de executor, în vederea preluarii acestuia de catre creditor, sau, dupa caz, îi va pune în vedere sa permita celuilalt parinte sa îsi exercite dreptul de a avea legaturi personale cu minorul, potrivit programului stabilit în titlul executoriu.
(3) Daca debitorul nu se va conforma somatiei executorului, acesta, la cererea creditorului, va sesiza instanta de executare pentru a face aplicatia art. 875.
Art. 880. – (1) Daca în termen de o luna de la comunicarea încheierii prevazute de art. 875 alin. (2), debitorul nu executa obligatia sa, executorul judecatoresc va proceda la executarea silita.
(2) Executarea se va efectua în prezenta unui reprezentant al directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului si, când acesta apreciaza ca este necesar, a unui psiholog desemnat de aceasta. Prezenta psihologului nu este necesara daca delegatul directiei are aceasta calificare.
(3) La solicitarea executorului judecatoresc, agentii fortei publice sunt obligati sa-si dea concursul la executare, în conditiile legii.
(4) Nu este permis niciunei persoane sa bruscheze minorul sau sa exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea.

Art. 881. – (1) Daca debitorul nu îsi îndeplineste obligatia, amenda stabilita de instanta potrivit art. 875 va curge pâna la momentul executarii, dar nu mai mult de 3 luni de la comunicarea încheierii prevazute de art. 875 alin. (2).
(2) În cazul în care debitorul nu îsi îndeplineste obligatia în termenul prevazut la alin. (1), precum si atunci când debitorul este de rea-credinta si ascunde minorul, executorul judecatoresc va consemna acest fapt si va sesiza de îndata parchetul de pe lânga instanta de executare în vederea începerii urmaririi penale, pentru savârsirea infractiunii de nerespectare a hotarârii judecatoresti.

Art. 882. – (1) Daca executorul constata ca însusi minorul refuza în mod categoric sa îl paraseasca pe debitor sau manifesta aversiune fata de creditor, va întocmi un proces-verbal în care va consemna constatarile sale si pe care îl va comunica partilor si reprezentantului directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului.
(2) Reprezentantul directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului va sesiza instanta competenta de la locul unde se afla minorul, pentru ca aceasta sa dispuna, în functie de vârsta copilului, un program de consiliere psihologica, pentru o perioada ce nu poate depasi trei luni. Cererea se solutioneaza de urgenta în camera de consiliu, prin încheiere nesupusa nici unei cai de atac, pronuntata cu citarea parintilor si, dupa caz, a persoanei la care se afla copilul. Dispozitiile legale privind ascultarea copilului ramân aplicabile.
(3) La finalizarea programului de consiliere, psihologul numit de instanta va întocmi un raport pe care îl va comunica instantei, executorului judecatoresc si directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului.
(4) Dupa primirea raportului psihologului, executorul va relua procedura executarii silite, potrivit art. 880.
(5) Daca si în cursul acestei proceduri, executarea nu va putea fi realizata din cauza refuzului minorului, reprezentantul directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului va sesiza de îndata instanta competenta pentru a se pronunta asupra mentinerii masurilor privitoare la minor care n-au putut fi puse în executare.

Art. 883. – Executorul judecatoresc va încheia un proces-verbal în care va constata modul de îndeplinire a obligatiilor prevazute de art. 879 alin. (1), dispozitiile art. 860 fiind aplicabile în mod corespunzator.